În ciuda contracției economice, China a anunțat, ca și Statele Unite, că bugetul său militar va crește. Pentru unii observatori, țara intră într-o cursă a înarmării.
Vineri, China a anunțat o creștere de 6,6% a cheltuielilor militare pentru 2020. Deși acest lucru reprezintă o ușoară decelerare, iar acest buget este mult mai mic decât cel al Statelor Unite, comparativ cu anul precedent, aceste investiții militare rămân solide, în ciuda contextului economic sumbru moștenit de la pandemia Covid-19.
Bugetul chinez apărării este urmărit cu mare atenție de mulți vecini asiatici ai Beijingului, cu care întreține dispute teritoriale.
În ciuda scăderii veniturilor fiscale din cauza pandemiei, armata va cheltui anul acesta 1.268 miliarde de yuani (178 miliarde de dolari/ 163 miliarde de euro), potrivit unui raport al ministerului Finanțelor publicat la deschiderea sesiunii anuale a Parlamentului.
„Beijingul arată astfel că prioritatea sa este să aibă un buget militar stabil pentru a continua modernizarea armatei”, a declarat Adam Ni, specialist în armata chineză la Universitatea Macquarie din Sydney.
„Creșterea cheltuielilor pentru apărare, în ciuda contracției economiei (-6,8% în primul trimestru) este un semn că China alunecă spre o cursă a armamentului”, a estimat judecătorul Rory Medcalf, expert în apărare la Universitatea Națională Australiană.
China insistă asupra necesității de a îmbunătăți plata militarilor și de a multiplica antrenamentele și pregătirea (ceea ce necesită mai multă muniție și combustibil).
Creșterea bugetului militar urmărește, în general, creșterea economică, pentru care, în premieră, nicio țintă pentru 2020 nu a fost anunțată vineri de premierul Li Keqiang.
De asemenea, reflectă ambiția președintelui Xi Jinping de a crea o „armată de clasă mondială”.
În prezent, armata chineză trece printr-oreorganizare majoră (pentru îmbunătățirea coordonării teren-aer-mare) și prin îmbunătățirea echipamentelor sale.
În ultimele 12 luni, armata chineză și-a prezentat în special noua rachetă balistică intercontinentală DF-41 (cu multiple capete nucleare) reputată că poate atinge orice punct de pe teritoriul Statelor Unite.
Marina militară a preluat oficial, în decembrie, nava „Shandong”, cel de-al doilea portavion chinez și primul de concepție „100% autohtonă”, dar și un nou tip de distrugător de concepție avansată (Tip 005). Obiectivul: consolidarea apărării sale împotriva marinei americane, care se află în apropiere de coastele chineze.
Mai mulți vecini ai Chinei au dispute teritoriale cu aceasta - în special India (la granițele cu Himalaya) și Japonia (în Marea Chinei Orientale).
La începutul acestei luni, soldații chinezi și indieni au avut incidente frontaliere iar o barcă de pescuit japoneză a fost urmărită de navele chineze din apropierea insulelor Diaoyu / Senkaku, controlate de Tokyo, dar revendicate de Beijing.
Armata chineză este, de asemenea, foarte atent urmărită de Taiwan, insulă considerată de Republica Populară ca parte a teritoriului său, care să fie luată înapoi cu forța, dacă este necesar. Și, de asemenea, de țările riverane Mării Chinei Meridionale, scrie Boursorama.
Această zonă maritimă, de șase ori mai mare decât Franța, are nenumărate insule și este bogată în hidrocarburi.
China și alte națiuni (Malaezia, Filipine, Vietnam) își dispută aici insule și recife, iar Washingtonul trimite în mod regulat nave de război în zonă pentru a contesta ambițiile chineze.
„Fiind cea mai mare și, fără îndoială, cea mai puternică armată din Asia, China este deja o amenințare pentru Statele Unite și alte națiuni din regiune în termeni de echipamente militare”, notează James Char, expert în armata chineză la Nanyang University of Technology, Singapore.
„Dar asta nu înseamnă că se pregătește să intre în război”, nuanțează Char.
În afară de o bază militară în Djibouti și participarea la forțele ONU de menținere a păcii, armata chineză are o prezență foarte mică în străinătate - spre deosebire de cea a Statelor Unite.
De fapt, cheltuielile militare ale Beijingului rămân de aproximativ trei ori mai mici decât cele ale Statelor Unite.
În 2019, SUA au au fost primele din lume la acest capitol (732 miliarde dolari), în fața Chinei (261), Indiei (71), Rusiei (65), Arabiei Saudite (62) și Franței (50), potrivit Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (Sipri).
„Dar, numai banii nu sunt suficienți”, notează James Char.
„Armata chineză va avea nevoie de mai mulți ani și de pregătire pentru a îmbunătăți coeziunea, interoperabilitatea și integrarea diferitelor servicii ale armatei”.