Evenimentul Zilei > Actualitate > După zece ani, statul revine la Rompetrol
După zece ani, statul revine la Rompetrol

După zece ani, statul revine la Rompetrol

Compania urmează să aprobe astăzi conversia datoriilor în acţiuni.

La zece ani de la privatizarea Petromidiei, statul, prin Ministerul Finanţelor, va redeveni acţionar în companie, în contul unor datorii în valoare de 570 milioane euro, din care nu şi-a recuperat nici a zecea parte până acum. Datorii pe care cumpărătorului de atunci al Petromidiei, Dinu Patriciu, guvernarea PSD i le-a amânat la plată în urmă cu şapte ani, prin OUG 118/2003, transformându-le în obligaţiuni.

Fără a şti când şi cum îşi va mai recupera banii de care are nevoie la buget, statului i se oferă un pachet minoritar de acţiuni într-o companie cu pierderi tot mai mari. Mai mult, se pare că Finanţele nici nu au încă o strategie în faţa Rompetrol, apărată de trei mari case de avocatură.

Acţiuni contra datorii

Astăzi, ziua scadenţei pentru plata datoriilor, acţionarii Rompetrol Rafinare, companie controlată în prezent de grupul kazah KazMunaiGaz, vor supune aprobării transformarea obligaţiunilor în acţiuni pentru Ministerul Finanţelor.

"Imediat după luarea deciziei, statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, va fi înregistrat ca acţionar al societăţii noastre", au declarat pentru EVZ reprezentanţii Rompetrol.

Grupul de stat kazah KazMunaiGaz s-a asigurat că îşi va păstra poziţia de acţionar majoritar, plătind, în luna august, echivalentul sumei de 54 milioane euro. De restul oferă acţiuni, deşi statul se opune acestui lucru. Opinia Finanţelor este că trebuie să aleagă o formă de plată, fie doar bani, fie doar acţiuni.

Finanţele: "Nu am luat încă o decizie"

"Prin efectul legii, statul român devine acţionar al Rompetrol Rafinare, iar acţionarii existenţi trebuie să accepte această realitate", au precizat reprezentanţii firmei. Aceştia au adăugat că totuşi lucrurile nu se opresc aici: "Negocierile cu statul sunt iniţiate şi vor continua. Şi noi, şi statul român trebuie să respectăm legea şi o vom face".

Deocamdată, reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nu au spus ce strategie au în cazul Rompetrol, în ciuda explicaţiilor pe care le-am cerut. Şi ieri, după şedinţa de guvern, ministrul finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a evitat subiectul, răspunzând că "nu s-a luat o decizie. Am indisponibilizat deja fondurile, iar când vom lua vreo măsură vă vom anunţa".

Surse oficiale ne-au declarat că statul va contesta probabil în instanţă măsura. Conform procedurilor, Finanţele pot solicita instanţei suspendarea executării hotărârii AGA. Ca să anuleze însă hotărârea, vor trebui să aştepte chiar un an şi jumătate doar până la decizia primei instanţe, fiind cu totul nepredictibil când se va da o sentinţă definitivă, ne-a explicat un avocat de la o importantă casă de avocatură.

CRONOLOGIE

Petromidia, istoria unei privatizări "cu cântec"

După încă o încercare anterioară de achiziţie, Dinu Patriciu reuşeşte, în octombrie 2000, să cumpere Petromidia, prin The Rompetrol Group Olanda, în spatele căruia se aflau mai multe offshore-uri. Preţul a fost unul modic: 50 milioane de dolari, în trei rate, pentru o companie care valora atunci 700-800 milioane dolari, după cum ne-a spus Radu Sârbu, şeful Fondului Proprietăţii de Stat (FPS) la acea vreme.

În schimb, Patriciu şi-a asumat datorii de 340 milioane de dolari şi investiţii de 225 milioane dolari, valoarea tranzacţiei ridicându-se astfel la 615 milioane dolari.

Patriciu încercase şi în 1997, printr-un "vehicul" special înfiinţat, Petromidia USA, la care deţinea 5% din acţiuni, să cumpere rafinăria, când fusese scoasă prima dată la vânzare, potrivit informaţiilor din presa vremii. Negocierile cu FPS au căzut însă atunci şi din cauză că Petromidia USA avea un capital social de doar 5.000 dolari.

"Praf în ochii cetăţenilor"

Odată cumpărată rafinăria, Patriciu nu se grăbeşte să achite datoriile, având termen cinci ani în acest sens. Dimpotrivă, obţine în 2003, de la guvernul condus de Adrian Năstase şi sub semnătura ministrului finanţelor de atunci, Mihai Tănăsescu, anularea obligaţiilor bugetare, emiţându-se în schimb, în favoarea statului, obligaţiuni purtătoare de dobândă, scadente la 30 septembrie 2010.

Mai mult, ordonanţa, aprobată în 2005 prin Legea 89, promulgată de Traian Băsescu, poate fi interpretată de Rompetrol, care decide singură cât anume să plătească din această datorie.

Totodată, Patriciu a scăpat de problema datoriilor în 2007, când a vândut 75% din Rompetrol Group, care controlează şi Petromidia, companiei petroliere de stat din Kazahstan, KazMunaiGaz, doi ani mai târziu cedându-i complet acţiunile. Astfel, omul de afaceri a lăsat problema să se tranşeze între două state.

Finanţele au pus recent sechestru pe o serie de active de la Petromidia, iar preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, a declarat că, dacă Rompetrol nu-şi achită datoriile, va executa silit firma.

"Demonstraţia de forţă o văd ca pe o măsură populistă, de a arunca praf în ochii cetăţenilor, pentru a arăta că statul îşi apără interesul. În 2001 aveau gaj pe acţiuni pentru plata datoriilor şi a investiţiilor. Dramatic este ce s-a întâmplat în 2003", susţine Radu Sârbu.

"În 2001, Rompetrol avea gaj pe acţiuni pentru plata datoriilor şi a investiţiilor. Dramatic este ce s-a întâmplat în 2003."
RADU SÂRBU, fost preşedinte FPS