Activitatea și memoriile generalului Ion Dumitrache sunt fără îndoială importante, dacă nu cumva capitale pentru cunoașterea istoriei noastre și mai ales al celui de-Al Doilea Război Mondial. Este de notorietate că vânătorii de munte au reprezentat pe toata durata Campaniei din Est singurele trupe de elită ale infanteriei române.
În jargonul de astăzi un fel de „berete verzi”. Cea mai cunoscută dintre acestea a fost Divizia 2 Munte. Curajul luptătorilor de sub comanda generalului Dumitrache a făcut ca Divizia 2 Munte să-şi dobândească pe front un binemeritat renume, pe măsură hotărârii militarilor acestei mari unităţi: „Divizia de Cremene”. Reputatul istoric Alesandru Duţu nota în cel mai recent volum al său că „Generalul Dumitrache a condus mari unităţi ale Armatei române care au atins cel mai estic punct al celui de-Al Doilea Război Mondial. Ostaşii români de sub comanda sa au luptat în Munţii Caucaz, Divizia 2 munte română ajungînd până aproape de Groznîi, capitala Ceceniei!”
Ca să fim extrem de preciși memoriile generalului Ion Dumitrache au apărut inițial în 1997 sub egida Muzeul Județean de Istorie Brașov cu titlul „Divizia de cremene - Memorii din campania 1941-45” Cu tristețe trebuie să spunem că tirajul a fost infim, iar calitatea tiparului și al hârtiei (de ziar!) au dus aproape la o catastrofă editorială. Volumul a fost salvat însă de competenții muzeografi Margareta Susana Spânu și Marius Petrașcu, dar mai ales de prefața consistentă și explicită a lt.-col. conf. univ. dr. Ioan Vlad, astăzi colonel și profesor universitar la Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu.
Aceste memorii au însă un destin deosebit și e bine să-l consemnăm pentru istorie. După cel de-Al Doilea Război Mondial, la ordinul Ministerului Forțelor Armate, Editura Militară a cerut comandanților de corp de armată și de divizii să scrie memorii despre activitatea marilor unități pe care le-au comandat în război. Militar desăvîrșit generalul Ion Dumitrache a executat ordinul și și-a prezentat memoriile editurii, conform unui contract prealabil. Lucrarea nu s-a publicat pentru că generalul - deși avea mari dificultăți financiare, iar pe aceea vreme drepturile de autor erau consistente – a refuzat să facă modificările cerute. Așa s-a ajuns ca în data de 29 aprilie 1969 între generalul Ion Dumitrache și reprezentanții Editurii Militare – reprezentă de col. Tamaș Tudor și lt. - col. Tucă Florian s-a semnat o minută prin care era rupt contractul cu editura. Generalul consemna pentru eternitate: „Autorul este de acord, ca în cazul în care Editura va reuși, angajând un colaborator, să rescrie volumul în vederea publicării, sub rezerva acordului ulterior asupra conținutului, să își dea avizul spre publicare”.
Ne puteți urmări și pe Google News
Memoriile au ajuns într-un final la Muzeul Județean de Istorie Brașov, unde ca urmare a dorinței generalului s-a creat un fond special cu numele său. Pe această cale țin să-i mulțumesc domnului director al Muzeului Județean de Istorie Brașov Nicolae Pepene, un destoinic manager, care ne-a pus la dispoziție manuscrisul în vederea publicării. Într-un fel simbolic, dacă doriți, chiar peste ani Editura Militară își face datoria față de generalul Ion Dumitrache.
Inutil să adaug că în volumul de față, dincolo de fragmentele din memoriile generalului Ion Dumitrache, privind exclusiv doar Campania din Est, s-au folosit surse arhivistice aflate în custodia Consiliului Național pentru Studierea Arhivele Securității (CNSAS) și Arhivele Militare Române (AMR). Lucrarea a fost completată cu date și informații istorice provenite de la cei mai reputați cercetători și istorici români. În realizarea acestui volum trebuie să-i mulțumesc domnului profesor dr. Horia Dumitrescu, directorul Muzeului Vrancei și doamnei muzeograf Marilena Sima care m-au ajutat enorm în completarea datelor biografice ale generalului. Gândurile mele de prețuire se îndreaptă și spre doamna Stela Cheptea, directoarea Centrului de Istorie și Civilizație Europeană al Academiei Române, fondat de regretatul Gheorghe Buzatu. Domnia sa m-a încurajat în acest proiect academic și împreună cu domnul Silviu B. Moldovan miau dat competente sfaturi și direcții de cercetare. Nu în ultimul rând îi sunt îndatorat peste măsură editorului meu preferat, domnul Adrian Pandea, fără de care astăzi Editura Militară era doar o simplă amintire!
Generalul se întoarce acasă, acolo unde îi era rostul, la Editura Militară!
Vă aștept Miercuri, 17 octombrie 2018, ora 15.00, la Cercul Militar Naţional, Galeria Artelor.
Recomandările noastre
