Într-o ţară ca România, unde autostrăzile sunt inaugurate pe segmente de câţiva kilometri pe an, să auzi că se amenajează un drum care străbate ţara de la sud la nord pe o distanţă de 950 de kilometri, e aproape de necrezut.

Şi totuşi minunea se întâmplă deja, pentru că în acest an a fost demarat proiectul denumit Via Transilvanica, al căruit promoter principal este Asociaţia Tăşuleasa Social din judeţul Bistriţa-Năsăud.

În fond, este vorba despre un traseu turistic, de-a lungul căruia vor fi plantate borne de identificare, menite să ajute la orientarea turiştilor.

Punctul de plecare, dinspre sud, al traseului este la Drobeta Turnu-Severin, iar destinaţia finală se află la Mănăstirea Putna.

Primii 100 de kilometri sunt deja amenajaţi, pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, ca o dovadă certă că aşa ceva este posibil.

Traversarea unor zone de basm

Vor exista mai multe segmente ale acestui drum, sau tot atâtea zone de basm pe care turistul le poate parcurge cu pasul.

Primul este legat de râul Cerna, de malul Dunării şi de Munţii Cernei străbătând Parcul Naţional Domogled. Lungimea acestui segment este de 191 de kilometri.

Urcând spre nord, următorul segemt este Terra Daco Romana, un traseu aflat între Orăştie şi Ulpia Traiana Sarmisegetusa, a cărui lungime e de 98 de kilometri.

Urmează Valea Mureşului, trecând prin Blaj, Alba, pe o distanţă de 122 de kilometri.

Terra Saxonia este un alt segment, de data asta vizând arealul locuit pe vremuri de saşi. Pe o distanţă de 125 de kilometri poţi străbate sate cu o istorie altădată strălucitoare.

Urmează Terra Siculorum, în partea în care se găsesc localităţi secuieşti, pe o distanţă de 88 de kilometri.

Tot urcând ajungi în zona Munţilor Călimani, cu cel mai lung dintre segmente, de 142 de kilometri. Asprimea locurilor, dată de relieful accidentat, îţi arată puterea cu care omul a rezistat de secole în asemenea condiţii.

Cel din urmă segment, de 133 de kilometri, se îndreaptă spre Bucovina, unde tradiţiile şi istoria se îmbină armonios.

Model practicat şi în Occident

Drumul acesta de 950 de kilometri nu înseamnă neapărat asfalt, pentru că vei merge şi pe cărări de şes ori de munte.

Trasee tematice, precum cele de pelerinaj, din Spania, ori cele de rezistenţă, din America, reprezintă un model.

“Am văzut că astfel de drumuri au influențat culturi, au format comunități și au contribuit la dezvoltarea zonelor pe care le străbăteau”, susţin iniţiatorii proiectului.

Scopul drmului amenajat în România e de a scoate în evidenţă reperele culturale, tradiţionale, dar şi peisajele cu care ne mândrim.

Turistul trebuie să ştie că are nevoie de câteva săptămâni, dacă vrea să străbată acest drum de la un capăt la altul. Depinde şi cât timp se opreşte într-un loc anume, pentru că va stărbate sate şi oraşe, va cunoaşte oameni şi istorii.

La fel de bine însă poţi aorda un anumit segment. Fiecare după posibilităţile fizice şi cu timpul de care dispune.

“Via Transilvanica este identitate. Pentru că ne oferă șansa să ne cunoaștem mai bine istoria și astfel să ne ințelegem mai bine pe noi, ca nație”.

Există deja un portal al acestui proiect, numit www.viatransilvanica.com, unde aflaţi mai multe despre întregul drum, dar totodată puteţi contribui material pentru ducerea la un sfârşit a operaţiunilor de amenajare.

Lansarea oficială a proiectului

În Anul Centenarului a fost lansat proiectul menit să unească regiuni istorice şi culturale ale României. În data de 12 iunie, la Alba Iulia, au fost prezenţi la manifestarea de deschidere a proiectului reprezentanţii tuturor judeţelor care vor fi străbătute de acest traseu turistic naţional.

Numim aici judeţele Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud și Suceava.

Autorităţile judeţelor Alba şi Bistriţa-Năsăud au fost prezente la eveniment. La fel şi o serie întreagă de organizaţii neguvernamentale şi de Grupuri de Acţiune Locală.

“Un proiect pe măsura frumuseţii locurilor pe care le străate”

“Am demarat acest proiect, numit Via Transilvanica, pentru că eu cred că trebuie să facem mai puternice legăturile între rădăcinile adânci ale istoriei noastre și ceea ce vrem să construim pentru viitor.

Ne dorim ca generații întregi de acum înainte să cunoască mai multe despre originile noastre, despre țara în care trăim și despre ceea ce natura în România are de oferit.

Via Transilvanica leagă culturi și obiceiuri pe tot parcursul său. Este un proiect mare și frumos, pe măsura frumuseții locurilor pe care le străbate.

Va dura mult să îl amenajăm și nu va fi ușor. Dacă vrei să te implici în proiect o poți face, iar eu și echipa Tășuleasa Social îți mulțumim de pe acum”, este meajul lui Alin Uhlmann Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social. 

În sfârşit, vedem că se şi construieşte ceva în ţara asta, bazat pe solidaritatea între oameni.