De astăzi intră în vigoarea Legea 154/2015 care prevede că, la serviciu, atât gravidele, cât și proaspetele mămici pot beneficia de măsuri de protecție socială. Pentru a beneficia de aceste drepturi, salariatele trebuie să obțină de la medicul de familie un document care să le ateste starea și să informeze angajatorul despre condiția lor.

Legea 154/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, publicată luni în Monitorul Oficial, intră, de astăzi, în vigoare. Ea clarifică prevederile inițiale și actualizează anumite aspecte în ceea ce privește protecția socială pentru toate femeile însărcinate și mămicile (lăuze sau care alăptează) care lucrează la un angajator din România, indiferent dacă au cetățenie română sau a altui stat.

Primul pas pentru pe care angajatele gravide trebuie să-l facă pentru a beneficia de aceste drepturi, este acela de a obține, de la medicul de familie, un document care să le ateste starea și să informeze angajatorul despre condiția lor. Altfel, angajatorul poate fi exonerat de obligațiile impuse de lege (desi nu de toate) față de ele.

Este important de știut faptul că angajatorul, odată ce a fost informat de starea salariatei, nu are voie să divulge faptul că aceasta este însărcinată colegilor ei, atât timp cât sarcina nu este vizibilă, fără a avea acordul scris al femeii. Și asta doar dacă acest lucru este în interesul bunei desfășurări a muncii.

Angajatorii n-au voie să micșoreze salariul gravidelor sau mămicilor

Odată informat, prima obligație a angajatorului este aceea de a preveni expunerea gravidelor sau a mamelor la riscuri ce le pot afecta sănătatea și securitatea acestora. Îi este interzis să le constrângă să presteze munci dăunătoare sănătății, stării lor de graviditate sau copilului nou-născut. În plus, în cel mult 5 zile din momentul în care au fost informați de starea salariatei, „angajatorii vor informa, în scris, salariatele asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care pot fi expuse la locurile lor de muncă, a măsurilor care trebuie luate referitor la securitatea și sănătatea în muncă, precum și asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanță de urgență“, enunță Legea 154/2015.

Totodată, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca, printr-o modificare temporară a condițiilor de muncă și a programului de lucru al salariatei în cauză, să fie evitată expunerea ei la orice fel de riscuri, conform recomandării medicului de familie, ATENȚIE, fără a-i fi diminuate acesteia veniturile salariale!

Apoi, în baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care nu poate indeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, din nou, fără să-i fie diminuate veniturile salariale, precizează legea.

În cazul în care nu pot fi modificate condițiile de muncă sau programul, angajatorul este obligat să-i repartizeze gravidei sau mămicii un alt post care să nu presupună riscuri pentru sănătatea ori securitatea ei.

Cum beneficiezi de condicediul de risc maternal:

Dacă angajatorul nu poate să le ofere aceste condiții, salariatele însărcinate au dreptul la concediu de risc maternal. Acesta poate fi cerut: înainte de data solicitarii concediului de maternitate sau după data revenirii din concediul de lăuzie obligatoriu (în cazul în care nu solicită concediul și indemnizația pentru creșterea și îngrijirea copilului pânî la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu dizabilități, până la 3 ani).

Acest concediu de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracționat, pe o perioadă de cel mult 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens.

Legea notează și faptul că, pentru protecția sănătății lor și a copilului lor, după naștere, salariatele au obligația de a efectua minimum 42 de zile de concediu de lăuzie.

Rămân valabile beneficiile

Legea 154 din 2015 nu modifică reglementările privind pauzele de odihnă, alăptare și program de lucru redus din OUG nr. 96/2003.

În continuare, medicul de medicina muncii este cel care stabilește intervalele de timp la care este necesară schimbarea poziției de lucru, perioadele de activitate, precum și durata perioadelor pentru repaus în poziție șezândă sau, respectiv, pentru mișcare, în cazul gravidelor.

De asemenea, mamele care alăptează primesc, în continuare, două pauze de alăptare a câte o ora fiecare, până când copilul împlinește vârsta de un an. La cerere, pauzele pot fi înlocuite cu o reducere de două ore a programului de lucru.

Potrivit aceleiași ordonanțe, gravidele și mamele nu pot fi obligate să muncească noaptea. Ele pot cere angajatorului transferul pe un loc de muncă de zi, iar în cazul în care transferul nu este posibil, femeile au dreptul să intre în concediul de risc maternal. Rămân valabile și prevederile privind concedierea angajatelor în astfeld e situații. Adică, angajatorilor le este interzis să concedieze gravidele sau mamele din motive care au o legatura directă cu starea acestora.