Justitie
Dreptul penal în era algoritmilor. Teza de doctorat a avocatului ieșean Cătălin Boacnă, primită cu aplauze în Franța
Sursa foto: Cătălin Boacnă
Din cuprinsul articolului
Avocatul ieșean Cătălin Boacnă a reușit să impresioneze mediul academic juridic francez cu ocazia susținerii tezei de doctorat la Universitatea Bordeaux din Franța. Într-un cadru universitar solemn și autentic, într-o universitate înființată în jurul anului 1400, Cătălin Boacnă a primit aplauzele profesorilor și ale publicului destul de numeros venit din România și din Franța.
Vineri, 19 decembrie 2025, Sub titlul „Viața privată în era tehnologică, o provocare pentru dreptul penal. Studiu comparativ Franța - România”, cercetarea doctorală a avocatului Boacnă a reușit să stabilească o premieră inedită pentru universitatea Al. I. Cuza din Iași în sensul că este prima teza de doctorat în drept, în cadrul unei cotutele, care este susținută la universitatea parteneră din străinătate. În același timp, membrii juriului au aprobat publicarea tezei la una dintre editurile de prestigiu ale Franței.
Sursa foto: Cătălin Boacnă
Lucrare coordonată de doi profesori de top din România și Franța
Teza a beneficiat de o dublă coordonare: profesorul Tudorel Toader, fostul rector al Universității și Jean-Christophe Saint-Pau, actualul președintele Asociației Franceze de Drept penal din Franța și decanul Facultății de Drept din Bordeaux. Din comisia de jurizare au făcut parte încă patru membri: Marie-Christine Sordino, profesor în cadrul Universității Montpelier (înființată în anul 1289) și directorul unui renumit institut de cercetare juridică, profesorul Guillaume Beaussonie, directorul Școlii Doctorale de Drept din cadrul Universității Toulouse (înființată în anul 1229), profesorul Charlotte Claverie-Rousset, directorul Institutului de Studii Judiciare din cadrul Universității Bordeaux și profesorul Ruxandra Răducanu, directorul Departamentului de Drept Public și Științe Administrative din cadrul Universității Craiova. În total, au fost șase membri ai comisiei de jurizare iar dezbaterile au durat peste patru ore și jumătate.
Sursa foto: Cătălin Boacnă
Ambasada Franței la București a finanțat cercetarea
Pentru realizarea aceste cercetări doctorale, Cătălin Boacnă a primit o bursă de excelență din partea Guvernului francez prin Ambasada Franței la București. În fapt, în sistemul de învățământ superior francez nu există o susținere a tezei de doctorat, ci o apărare a acesteia. Acesta este motivul pentru care dezbaterile se întind pe parcursul mai multor ore. Importanța acestei teze pentru mediul juridic francez și românesc este dată de actualitatea subiectului ales și de conexiunea cu alte domenii de interes precum medicină, informatică, sociologie, istorie.
Sursa foto: Cătălin Boacnă
Cătălin Boacnă: „Omul conectat la tehnologie este în realitate un om „colectat”, căruia îi este furată puterea decizională”
Sursa foto: Cătălin Boacnă
De exemplu, unul dintre subiectele fierbinți ale cercetării vizează profilarea comportamentală și modul în care colectarea datelor private influențează comportamentul utilizatorului te tehnologie. „Omul conectat permanent la un ecran animat de algoritmi devine, în realitate, un om „colectat”: existența sa cotidiană este însoțită de o captare continuă a datelor, atât de către giganții IT, cât și de către autoritățile publice. Dreptul penal va trebui să își elaboreze instrumente noi, sincronizate cu nivelul actual de dezvoltare tehnologică, pentru a oferi o protecție mai fină acestui tip de personalitate ale cărei decizii sunt tot mai puternic modelate din exterior”, a explicat Cătălin Boacnă.
Sursa foto: Cătălin Boacnă
Preluarea funcțiilor decizionale de către algoritm
Acesta susține că există un risc real ca algoritmii să preia funcțiile decizionale umane, inclusiv în ceea ce privește votul la alegerile electorale. „Nu este nicio problemă dacă acest nou tip de personalitate umană îl întreabă pe ChatGPT cu ce să se îmbrace mâine sau cum este vremea afară, problema apare în momentul în care îl va întreba cu cine să voteze. În acel punct, riscul nu mai este unul pur individual, ci unul de pierdere colectivă a liberului arbitru, prin deplasarea treptată a facultății de a decide – de la chestiuni minore la alegeri esențiale – din sfera conștiinței personale în cea a recomandărilor algoritmice”, a conchis Cătălin Boacnă.
Sursa foto: Cătălin Boacnă
