Drama romanilor din Basarabia

Drama romanilor din Basarabia

Regimul rusofil ce conduce in prezent "poporul moldovean" a transformat populatia  romaneasca in "cea de-a sasea natiune conlocuitoare".

In anul 1812, in urma tratativelor ruso-turce de la Bucuresti, Principatului Moldovei i se rapeste abuziv teritoriul dintre Prut si Nistru, care va fi cedat Imperiului Tarist ca despagubiri de razboi, asa cum in urma Tratatului de la Kuciuk - Kainargi, din 1774, Bucovina de Nord si Maramuresul istoric fusesera cedate de turci Imperiului Habsburgic (1775). Din acest moment incepe si drama romanilor din Basarabia, care vor fi trecuti cu forta sub autoritatea Bisericii Ruse.

Rusificarea in noua gubernie In noua gubernie Basarabia administratia imperiala - in special Ohrana tarista (politia secreta) - incepe o politica agresiva de rusificare a romanilor de dincolo de Prut.

Astfel, desi fostul mitropolit al Moldovei, Gavril Badulescu-Bodoni, a incercat sa infiinteze o Mitropolie a Chisinaului si Hotinului, in comuniune canonica cu Biserica Ortodoxa Rusa, nu a obtinut decat organizarea unei Episcopii, care aproape un veac (pana in 1918) va fi condusa de episcopi rusi, majoritatea romanofobi declarati.

Ne puteți urmări și pe Google News

Revenirea temporara a Basarabiei la tara-mama (1918-1940, 1941-1944) a dus la unificarea celor doua biserici romanesti si a determinat ridicarea Episcopiei de Chisinau si Hotin la rang de Mitropolie a Basarabiei.

Ateismul sovietic s-a dovedit devastator pentru ortodoxismul romanesc basarabean, in 1944 fiind desfiintata biserica romaneasca din viitoarea Republica Socialista Sovietica Moldoveana - R.S.S.M., preotii fiind ucisi sau aruncati in inchisoare, manastirile si bisericile demolate ori inchise si transformate in grajduri, depozite sau cladiri ale administratiei sovietice, calugarii si calugaritele fiind inchisi ca "dusmani ai poporului".

Izgoniti de cazaci inarmati Dupa caderea URSS lacasurile de cult au fost redeschise si a incetat pentru o perioada scurta de timp persecutarea preotilor romani. Ultimul arhiepiscop de origine rusa al Moldovei, Serapion Fodeev, a abdicat in favoarea ierarhului Vladimir Kantarean (tata roman, mama ucraineana).

Un grup de 52 de deputati din Parlamentul Republicii Moldova va solicita un dialog intre patriarhii Alexei al Rusiei si Teoctist al Romaniei, pentru solutionarea dramei Bisericii Ortodoxe Basarabene, generata de subordonarea abuziva si necanonica a acesteia de catre Patriarhia Rusa, care a profitat de colaborarea conducerii sale cu puterea Sovietelor.

In luna mai 1992, pentru intentiile sale de a reface Mitropolia Basarabiei si a Bucovinei, episcopul-vicar Petru de Balti a fost atacat, chiar in sediul palatului eparhial din municipiul Balti, de un grup de calugari si preoti adepti ai arhiepiscopului Nikolai Vasilievici Kantarean, viitorul mitropolit Vladimir al Chisinaului si al Moldovei, mitropolie subordonata Patriarhiei Ruse.

PS Petru Paduraru a fost izgonit, in august 1992, in urma unor intrigi politice din resedinta episcopala din Balti de catre cazaci inarmati, ajutati de ierarhi si preoti basarabeni promoscoviti.

In luna septembrie 1992, o delegatie reprezentand clerul si mirenii Mitropoliei Basarabiei s-a prezentat la Patriarhia din Bucuresti, cerand jurisdictia canonica a Bisericii Ortodoxe Romane asupra Bisericii din Basarabia.

Aceasta a fost acceptata pe 14 septembrie 1992, cand Patriarhia Romana a emis act patriarhal si sinodal privind recunoasterea reactivarii Mitropoliei Basarabiei, cu resedinta in Chisinau, iar PS Petru a fost ales, de catre Adunarea Eparhiala, loctiitor de mitropolit al Basarabiei cu sediul la Chisinau.

PRIGOANA CONTINUA

Spargeri cu "autori necunoscuti" si 5.000 de dolari furati

Relatiile lui PS Petru cu autoritatile de la Chisinau, reprezentantii Mitropoliei Moldovei si emisarii Patriarhiei Oficiale Ruse au fost afectate de initierea unor atacuri la persoana sa, ca principal aparator al drepturilor romanilor de peste Prut de a-si exprima identitatea spirituala prin intermediul credintei ortodoxe, posibilitate devenita reala prin functionarea Mitropoliei Basarabiei.

Pe 15 noiembrie 2002 a fost pradata resedinta mitropolitului Petru, in timp ce acesta se afla la Bucuresti, la sedinta Sfantului Sinod al Patriarhiei Romane.

"Hotii" au furat un seif, obiecte pretioase de cult, precum si 5.000 de dolari proveniti dintr-o donatie, fonduri care urmau sa fie folosite pentru salarizarea preotilor mitropoliei si inceperea construirii Bisericii "Sfantul Apostol Andrei".

In mod identic, in seara zilei de 4 martie 2003, "persoane necunoscute" au spart geamurile resedintei Mitropoliei Basarabiei, profitand de faptul ca PS Petru participa la Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane.

Probleme Castig la CEDO, rafuieli la Chisinau Mitropolitul Petru a actionat in judecata Guvernul Republicii Moldova, in luna mai 1996, in vederea obtinerii recunoasterii oficiale a Mitropoliei Basarabiei. Dupa un lung sir de procese, in luna decembrie 1997, Curtea Suprema de Justitie a Republicii Moldova a respins cererea mitropolitului Petru sub motivul "caracterului neintemeiat al plangerii".

Urmare acestui fapt, in cursul lunii iulie 1998, mitropolitul Petru impreuna cu Vlad Cubreacov au intentat proces guvernului moldovean la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), de la Strasbourg. CEDO a dat castig de cauza Mitropoliei Basarabiei, aceasta fiind recunoscuta oficial pe 30.07.2002.

Desi Mitropolia Basarabiei a fost inregistrata legal la Ministerul Cultelor din Chisinau obtinand personalitate juridica, fapt ce ii conferea dreptul de a-si revendica proprietatile confiscate in mod abuziv de Patriarhia Rusa in cardasie cu autoritatile tariste si sovietice, regimul comunist de la Chisinau refuza cu obstinatie sa restituie bunurile imobiliare si funciare ce au apartinut Mitropoliei Basarabiei.

Rusii reactioneaza dur In timpul ultimului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse (care are loc la fiecare patru ani), desfasurat la Moscova (03-04.10.2004) sub conducerea Patriarhului Alexei al II-lea, a fost reiterata hotararea fundamentalismului ortodox rusesc de a-si extinde influenta in spatiul ortodox romanesc de dincolo de Prut.

La lucrari a participat si mitropolitul Vladimir al Moldovei, membru cu drepturi depline in Sinodul Bisericii Ruse, acesta aproband toate deciziile luate, devenite obligatorii si executorii pentru Mitropolia Moldovei, ca parte integranta a acesteia.

In fapt, s-a decis lichidarea autoritatii Mitropoliei Basarabiei in Republica Moldova, prin "atragerea" preotilor acesteia, ce urmeaza sa fie "intimidati" sau "cumparati", discreditarea personalitatii mitropolitului Petru si a imaginii sale publice; crearea de probleme ecleziastice patrimoniale si legislative.

"Misiune sinucigasa" Biserica romaneasca dintre Prut si Nistru duce adevarate lupte de gherila cu administratia comunista antiromaneasca pentru a reintra in posesia proprietatilor confiscate de regimul sovietic.

Misiunea aproape "sinucigasa" a mitropolitului Petru este un exemplu de martiraj al neamului romanesc, in conditiile in care regimul rusofil ce conduce in prezent "poporul moldovean" a transformat in mod oficial, prin frauda si fals istoric, populatia majoritar romaneasca in "cea de-a sasea natiune conlocuitoare".

Ortodoxia pastorita cu acerbie de PS Petru se confrunta, pe de-o parte cu Patriarhia Rusa, cu apendicele acesteia, pseudo-Mitropolia Moldovei, si cu administratia comunista moldoveana, iar pe de alta parte cu orgoliile, mai mult sau mai putin reale, ale unor inalti ierarhi, ceea ce determina un traseism institutional ce sporeste confuzia printre credinciosii celor doua mitropolii din Republica Moldova, ai caror enoriasi sunt, in majoritatea lor covarsitoare, ortodocsi romani.