Drama de la Mayerling: Rudolf și Mary contra destinului. Cine a dorit ca Austro-Ungaria să rămână fără urmași?

Drama de la Mayerling: Rudolf și Mary contra destinului. Cine a dorit ca Austro-Ungaria să rămână fără urmași

Ziua de 30 ianuarie 1889 a fost cea mai neagră din istoria Austro-Ungariei. Prințul moștenitor a fost găsit mort, alături de amanta sa, o tânără dintr-o familie nobiliară dar fără poziția necesară pentru a conta într-o eventuală succesiune prin descendenți masculini. Prințul era căsătorit și avea și urmași. Nici până azi nu se cunosc detaliile exacte ale morții tânărului prinț moștenitor.

Drama de la Mayerling: actorii principali

Drama de la Mayerling s-a petrecut în vremea în care Austro-Ungaria căuta să conteze în Europa ca mare putere. Nu reușise să aibă decât un protectorat în Bosnia-Herzegovina, deși la Reichstadt, în 1876, Rusia, în schimbul neutralității în conflictul cu  Imperiul Otoman, îi oferise dreptul de a anexa această provincie.

Așadar, compromiterea Austriei era necesară Franței, care dorea să-și ia revanșa contra Germaniei care, din 1879, era aliată cu Austro-Ungaria, apoi cu Italia, în Tripla Alianță.

Prințul Rudolf, pe numele real și oficial Arhiducele Rudolf Franz Karl Joseph, s-a născut la 21 august 1858, la Laxenbrug, în Austria Inferioară, nu departe de Viena, ca fiu al Elisabetei și al împăratului Franz Joseph.

Rudolf, pe fondul cosangvinizării europene, era bolnăvicios și instabil. Alergase din floare în floare în materie de femei. Deja contractase un sifilis care-l orientase spre abuzul de droguri și alcool. Instabilitatea lui era dată și de faptul că sora lui mai mare, Giselle, murise la doi ani, iar sora mai mică venise pe lume în 1868.

Rudolf, un prinț cu multe probleme

Rudolf fusese crescut de bunica paternă, Arhiducesa-Împărăteasă Sophia, alături de sora sa Giselle. Familia imperială încasase înfrângeri cu Italia, în 1860, și cu Germania, în 1866, pierduse tot în Italia, cu excepția portului Trieste, dorind însă și orașul Fiume.

Familia imperială se regăsea mai mult în educarea fiicei Valerie, în timp ce Rudof urmase stilul militar, care nu-i convenea din punct de vedere al educației. Așadar, Rudolf era un maniaco-depresiv care, când nu era băut, era drogat. Și invers.

Se căsătorise cu Stephanie a Belgiei, fiica lui Leopold II, la 10 mai 1881, după ce din Spania și Portugalia fusese refuzat. Relația cu Stephanie, considerată o femeie urâtă, respingătoare,  era dezastruoasă. La 2 septembrie 1883, se născuse unica lor fiică Elisabeta. Imediat după asta, cei doi soți dormeau separat.

La 12 aprilie 1888, Rudof o va cunoaște pe baroneasa Marie von Vetsera și se va îndrăgosti fulminant. Ea era născută la Viena, la 19 martie 1871, deci era cu 13 ani mai tânără. Rudolf avea 30 de ani, Mary avea 17 ani.

Cei doi petreceau clipe plăcute împreună sub pretextul călătoriilor de vânătoare. Relația, bineînțeles, era tolerată de nevoie, iar Franz Joseph și fiul său nu vorbeau decât de vânătoare. Tatăl său refuza să discute cu el problemele de stat. Marie era fiica unui baron de origine slovacă și a unei italience. Frumoasă și ascultătoare, l-a iubit sincer pe Rudolf.

Drama de la Mayerling: filmul evenimentelor

Drama a început pe 28 ianuarie când, la 3 și jumătate după prânz, Rudolf ajunsese la 15 km de Viena, la Castelul Mayerling. Mary a ajuns  mai târziu în acea seară. Se afirmase că e însărcinată în cinci luni și că Prințul o dorea de soție. Ar fi fost ceva morganatic din punct de vedere al succesiunii, dar asta era situația. De aceea, s-a marșat pe ideea că erau mulți care doreau ca el să moară: Franz Joseph însuși, Franța.

Zita de Habsburg, soția lui Carol, ultimul împărat austro-ungar din 1916, a declarat că Georges Clemenceau, mason renumit, dorea să răzbune trădarea lui Iosif al II-lea la adresa Franței în Revoluția Franceză, lăsând Viena fără moștenitor. Sunt voci care spun că împăratul și-ar fi vrut mort fiul, preferându-l pe nepotul acestuia, fiul fratelui, anume Franz Ferdinand, înțelegerea fiind ca fratele lui Franz Joseph să renunțe la prerogativele sale succesorale.

În ziua de 29 ianuarie, cei doi petreceau ultima lor zi și noapte din viață. Dimineața de 30 ianuarie dezvăluia drama: valetul îi găsise morți. Ea, împușcată, el mort și cu un flacon gol lângă, sugerând sinuciderea prin otrăvire. Camera era răvășită, mai multe sticle de șampanie goale erau în cameră.

Zita de Habsburg susținea, în 1983, că în cameră au apărut atentatori, mizând că prințul ar fi fost deja băut și drogat. El ar fi ripostat cu sabia, atentatorii au împușcat-o pe ea și el ar fi suferit tăierea pumnului drept cu sabia și apoi o lovitură fatală.

Drama de la Mayerling: epilog

Nu au fost admise autopsii. Mary a fost rapid îngropată lângă Viena, fără ceremonial. Prințul, machiat, cu mănuși, cosmetizat, a avut o ceremonie demnă de rangul lui. Dar totul a fost discret.  Franz Joseph nu a comentat vreodată incidentul. Zita susține că a văzut în ochii lui că era convins că fiul nu i s-a sinucis. Dar nu va fi ultima dramă din istoria Austriei!