Mii de români care nu pot avea copii pe cale naturală cheltuiesc sume uriaşe pe tratamente, care în alte ţări sunt gratuite, şi se luptă cu indiferenţa autorităţilor.

„Un simplu drum până la magazin poate deveni un chin. Vezi un copil drăgălaş şi îţi spui în gând că ar fi putut fi al tău, întâlneşti un vecin binevoitor care te întreabă glumeţ «pe când un puişor?».“ Este mărturia unei femei care-şi doreşte cu disperare un copil, care a cheltuit deja mii de euro pe tratamente şi proceduri, s-a mutilat fizic şi psihic şi care, mai presus de toate, este dispusă să meargă mai departe pentru a-şi realiza visul.

Este o dramă pe care o trăiesc mii de familii din România, iar principala lor nemulţumire este faptul că nu li se plătesc prin asigurări tratamente care în alte ţări europene sunt gratuite. Mai bine de 54 de cupluri infertile au făcut reclamaţii la Ministerul Sănătăţii cerând să li se acopere costurile procedurilor. Pentru că „infertilitatea nu reprezintă o afecţiune cu o răspândire largă“, MS nu doreşte să facă vreo schimbare în acest sens.

Un handicap care nu se vede

Pentru cei neafectaţi, infertilitatea pare a fi o boală ca oricare alta, însă dramele cuplurilor aflate în această situaţie sunt sfâşietoare. „Îmi e foarte greu să mă uit la prietena mea care este însărcinată, nu-i pot privi burta pentru că îmi vine să plâng. Nu de invidie! Mă simt ca o persoană cu handicap, unul care nu se vede“, povesteşte o tânără care luptă cu infertilitatea.

Calvarul cel mai mare al acestor cupluri este însă medical. „Să programezi vizitele medicale în timp ce trebuie să faci faţă unui job solicitant, să-ţi păstrezi zilele de concediu pentru atunci când trebuie să mergi la medic şi nu ştii cât vei sta la coadă la uşa cabinetelor, să faci dragoste la comandă. Apoi să înduri cu stoicism tratamentele hormonale şi investigaţiile riscante, să speri în fiecare lună şi să fii dezamăgită şi deprimată şi să te porţi cu grijă pentru a nu-l face pe partenerul tău să se simtă vinovat“, povesteşte o tânără de 29 de ani al cărui soţ nu poate avea copii din cauza numărului mic de spermatozoizi.

Minimum 3.000 de euro fiecare încercare

„Sunt una dintre femeile pentru care singura şansă de a avea un copil este fertilizarea in vitro. Am făcut până acum 4 FIV-uri nereuşite. Suntem căsătoriţi de doi ani şi jumătate şi în loc să folosim banii pentru a ne cumpăra o casă, trebuie să îi cheltuim pe tratamente şi analize, dar oricum nu ne ajung“, mărturiseşte o altă femeie.

În prezent, românii trebuie să plătească integral procedurile medicale de tip inseminare artificială (IA) sau fertilizare in vitro (FIV), inclusiv analizele preliminare şi medicamentele aferente. Costurile acestora sunt uriaşe în raport cu veniturile unei familii. De exemplu, preţul unei tentative de FIV variază între 1.400 şi 3.000 euro, în funcţie de spital, iar tratamentul şi investigaţiile pot ajunge şi la 4.000 lei.

Statul refuză să-i ajute

Mai multe sute de familii infertile din întreaga ţară s-au reunit într-un grup şi au iniţiat o „campanie civică de responsabilizare a autorităţilor din România în problema finanţării reproducerii asistate medical“.

Românii care nu pot avea copii pe cale naturală se plâng că, deşi sunt plătitori de taxe şi impozite, iar infertilitatea este o boală recunoscută de OMS, nu sunt ajutaţi cu nimic de statul român.

Grupul, reunit pe forumul www.desprecopii.com, a trimis nu mai puţin de 54 de petiţii către MS. Unul dintre puţinele răspunsuri primite, semnate de directorul general Adrian Pană, precizează că fertilizările in vitro nu pot fi incluse în programele naţionale de sănătate deoarece „acestea reprezintă un ansamblu de acţiuni organizate în scopul prevenirii, tratamentului şi controlului bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a populaţiei, iar infertilitatea nu reprezintă o afec- ţiune cu o răspândire largă“.

În urmă cu cinci ani a existat şi la noi o tentativă de reglementare în domeniu, care ar fi putut ajuta aceste familii. Propunerea legislativă nr. 217/2003 privind sănă- tatea reproducerii şi reproducerea umană asistată medical a fost dezbătută şi modificată de nenumă rate ori şi a ajuns inclusiv la preşedintele României. Acum este uitată undeva la Senat.

O ultimă iniţiativă a Casei de Asigurări de Sănătate propune să se acopere costurile tratamentelor în cazul femeilor care suferă de infertilitate din cauze hormonale. Pe lângă faptul că propunerea este discriminatorie pentru restul cuplurilor infertile, nicio româncă nu a primit fonduri prin asigurări până acum pe motiv că nu a depus la dosar suficiente acte medicale.

EXEMPLE DIN EUROPA

Asigurările din ţări UE suportă 3-5 fertilizări

Pentru creşterea natalităţii, multe ţări din UE suportă o parte din costurile procedurilor necesare cuplurilor infertile. Concret, în Franţa, şase insemină ri şi patru FIV-uri sunt complet gratuite. Dacă FIV-ul (indiferent care este numărul tentativei) reuşeşte şi copilul se naşte, pentru o eventuală nouă sarcină cuplul are la dispoziţie alte patru noi tentative gratuite. Nu se plăteşte absolut nimic: analize, investigaţii, consultaţii, puncţie, transfer, teste de sarcină, medicamente de susţinere, toate sunt gratuite.

Pentru a beneficia de aceste gratuităţi trebuie doar să fii asigurat social, iar dacă eşti femeie, să ai maximum 43 de ani. Norocoase sunt şi cuplurile din Austria, unde asigurările sociale susţin financiar patru încercări de fertilizare, cele din Belgia - şase, din Danemarca - trei şi Ungaria - cinci.