Drama copiilor născuți din mame toxicomane. Bebelușii intră în sevraj din prima clipă de viață sau sunt infectați cu virusul HIV
- Robert Andrei
- 7 decembrie 2020, 15:48
Vin pe lume cu o sumedenie de boli grave - de la hepatita de toate tipurile, la virusul HIV -, maladii care le vor marca întreaga existență și care, netratate, chiar i-ar putea ucide.
Ba chiar se nasc dependenți de stupefiante! Bebeluși cu trupurile firave devin, firește fără voia lor, personaje într-o lume a disperării și a luptei pentru supraviețuire. O luptă acerbă, dură, în care primul asalt se dă chiar în momentul în care bebelușul s-a desprins de corodonul ombilical, legătura vitală pe care a avut-o cu mama sa cât a fost purtat în pântec. Sute de asemenea povești de viață ale copilașilor victime ale viciilor mamelor lor, se scriu în maternități, în spitalele de boli infecțioase, dar și în centrele antidrog.
Începuturile dramelor pe care acești copilași sunt obligați apoi să le trăiască se scriu pe străzi, acolo unde drogul - că e vorba de cocaină, de heroină, de etnobotanice (nr.r ”legale”) sau de extasy -, ajunge în mâinile consumatorilor. Nu de puține ori femei gravide, cele mai multe foarte tinere, aflate la vârsta adolescenței. O doză azi, una mâine și tot așa...
Și legătura dintre toxicoman, dintre consumator și drogul care i-a intrat pervers în trup și în viață devine una indestructibilă. Stupefiantul devine parte a vieții gravidei, dar și a pruncului încă nenăscut pe care îl poartă în pântec. Parte din fiecare fiecare ”bilă” de heroină, din fiecare doză injectată ajunge și la copilașul care va deveni, în timp, la fel de dependent de stupefiante ca și mama lui!
”Drogul le blochează anumite funcții ale organismului și nici nu realizează că au rămas gravide”
”Sunt fete care provin din medii sărace, din familii dezorganizate, fără educație sexuală și chiar analfabete. Unele practică prostituția, fură și trăiesc în medii infracționale unde a te droga nu e nimic ieșit din comun. Așa că o fac și ele cu normalitatea omului care respiră. Drogul le blochează anumite funcții ale organismului și nici nu realizează că au rămas gravide decât atunci când le crește burta. Dar nici atunci nu renunță la consumul de stupefiante”, spune medicul Adrian Abagiu, implicat în tratarea și consilierea toxicomanilor care ajung în Centrul ARENA din INBI ”Prof. Dr. Matei Balș” deschis in parteneriat cu ARAS.
Dar, de ce nu reușesc femeile să renunțe la consumul de stupefiante nici măcar atunci când sunt însărcinate? Instinctul matern dispare complet? ”Este dificil sa renunțe pentru că dependența este o boală cronică a creierului ce necesită pentru stabilizare tratament (medicamentos sau psihoterapeutic) tot restul vietii”, spune același specialist.
Și asta pentru că dependența de droguri ilegale e mai mare de câteva ori decât dependențele de droguri legale, de pildă față de cea de țigări sau alcool. Cele mai rele dintre toate relele de piața drogurilor sunt considerate a fi ”legalele” (stimulante), etnobotanicele (marijuana sintetică), de fapt toate drogurile sintetice care fac ravagii mult mai mari decât stupefiantele ”clasice”. Totuși, perioada de graviditate este un moment în care mai ales în care consumatoarele ce au vârsta de peste 25 de ani, încearcă să renunțe la droguri cerând ajutor de la centrele de tratament.
”La naștere, când ai tăiat cordonul ombilical, ai tăiat drogul și bebelușul intră în sevraj. Exact ca un toxicoman”
”In mod normal centrul placerii este stimulat de consumul de dulce (zahar, ciocolata) si de sex. Descărcarea neuronilor în centrul plăcerii din creier e de șase ori mai mare în cazul heroinei, de zece ori mai mare în cazul cocainei și de 20 de ori mai puternică atunci când e vorba de drogurile cunoscute sub denumirea de ”legale”, stimulante (fostele saruri de baie - catinone, benzipirone,etc). Comparația este ca dintre o flacăra unei lumânări și un foc de artificii. Mai ales când vorbim de un cocktail de cocaină și heroină, așa numitul speed-ball, care dă dependență de la prima administrare.De aceea consumatorii, fie ei și femei gravide, tânjesc mereu după acel foc de artificii. Chiar dacă riscurile care se revarsă asupra copilului din burtă sunt uriașe. Pentru că fătul se dezvoltă înr-un mediu opiaceu, cu drog, devinde dependent de acel mediu. A dezvoltat toleranță la el. La naștere, când ai tăiat cordonul ombilical, ai tăiat drogul și bebelușul intră în sevraj. Exact ca un toxicoman. Asta e cea mai mare probelmă. Sevrajul”, explică dr. Abagiu, specialist care, în cariera sa, a asistat medical peste o sută de femei însărcinate toxicomane.
Unii dintre bebelușii născuți de mame toxicomane, infectați cu virusul HIV
Institutul Național de Boli Infecțioase ”Matei Balș”, din Capitală este - alături de maternitățile unde nasc aceste femei toxicomane și de centrele Agenției Naționale Antidrog (ANA), unde consumatorii primesc tratament cu metadonă și suport psiho-social -, o altă verigă extrem de importantă a traseului medical de specialitate urmat, de astă dată, de copilașii născuți de mame consumatoare de droguri. Copii care pot avea nu numai hepatite de toate felurile, TBC și diferite afecțiuni produse de drogurile pe care le-au ”consumat” involuntar cât au fost pântecul mamei, ci și virusul HIV. Nu sunt mulți, dar sunt.
”Ducem o luptă dură, enormă. Dar e o luptă câștigată!”
”Copilul poate fi expus perinatal viruslui HIV dar poate să nu fie infectat. Sau poate să fie expus și infectat. Dar, în România, procentul de transmitere a virusului HIV de la mamă la făt este de sub doi la sută. E un procent mic raportat la țările din Uniunea Europeană. Și asta pentru că noi, aici, ducem o luptă dură, enormă pentru ca ei să supraviețuiască. Și e o luptă câștigată! Imediat după naștere, când este depistat ca fiind seropozitiv, copilul beneficiază de o profilaxie specială. În primele opt ore primește siropuri antiretrovirale. Este evaluat în primele 72 de ore de viață prin metode ultramoderne și apoi timp șase săptămâni va urma un tratament. Apoi, urmează controale riguroase la două luni de viață când i se fac analize de sânge, radiografii și îi este evaluată starea de sănătate. Supravegherea bolii se face pe durata întregii vieți în care, obligatoriu, copilul va primi medicația corespunzătoare, la dozajele indicate de specialist. Nici prea mici, să nu-l ajute, nici prea mari, să nu fie toxice”, expică dr. Mariana Mărdărescu, șef al Secției Imunodepresie Copii și Adolescenți din Institutul ”Matei Balș”. Altfel spus, un pavilion HIV de pediatrie.
Pentru reușita tratamentului, specialiștii în boli infecțioase au nevoie și de cât mai multe informații legate de mama copilului. Cât timp s-a drogat, cu ce substanțe, din ce mediu provine, care îi este pregătirea. Pentru că dacă este analfabetă, de exemplu, lucrurile se pot complica în ceea ce privește înțelegerea tratamentului prescris. E vorba de dozaje calculate în miligrame, multe medicamente pe zi, medicație de care depinde viața copilașului aflat în ghearele unei boli cronice de lugă durată, dar care poate fi dusă pe picioare pe tot parcursul unei vieți dusă normal.
”Mămica s-a drogat cu o oră înainte să nască”
”De felul în care îi este administrată medicația prescrisă, depinde viața copilului. Mama, care a fost toxicomană sau care chiar poate să mai fie, trebuie să fie extrem de responsabilă. Trebuie să vină cu copilul la toate consulturile periodice la care este programată - radiografii, investigații neurologice, psihiatrice, psihologice. Pentru că acest virus (n.r. HIV) se instalează la nivelul sistemului nervos central și pot apărea tulburări care trebuie prevenite sau tratate din timp.
Trebuie să împiedicăm multiplicarea virusului la nivelul creierului pentru o cât mai bună dezvoltare neuropsihomotorie ulterioară a copilului. De aceea trebuie să știm cât mai multe lucruri despre mama copilului, să știm cum abordăm situația când îi dăm copilul acasă. Pentru că au fost cazuri când mămica s-a drogat chiar cu o oră înainte să nască”, mai spune specialistul în boli infecțioase căreia i-au trecut prin mâini peste 70 de femei bolnave de SIDA care au născut.
Copii bolnavi de SIDA, abandonați în spital de mamele lor
Cum privesc mamele toxicomane această luptă pe viață și pe moarte dusă de copilași lor? Unele realizează în ceasul a 12-lea drama pe care au produs-o. Iadul în care și-au aruncat propriul copil.
Altele nu au nici un sentiment de vinovăție și merg până într-acolo încât își abandonează pruncul bolnav în mâinile medicilor salvatori de la acest pavilion pediatric! Anii 2013-2014 au fost cei mai agitați din acest punct de vedere, a fost o perioadă marcată de foarte multe abandonuri.
”Unele mame - cele care trăiau în medii ceva mai obscure -, își lăsau copiii la noi, fără nici un fel de sentiment de vinovăție. Dispăreau. Copiii au ajuns, firesc, în grija statului. Dar, de prin 2013-2014, când am înregistrat un vârf, nu am mai avut abandonuri. Noi îi tratăm pe toți la fel. Fiecare caz este pentru noi o luptă pe care nu o abandonăm. E o poveste căruia vrem să-i dăm un final fericit. Și de foarte multe ori reușim! Un ajutor uriaș am putea primi și de la viitoarele mămici dacă s-ar testa la începutul sarcinii pentru depistarea viruslui HIV. Acum, posibilitățile medicale sunt uriașe, dreptul la tratament e garantat fără discriminare, indiferent de mediul social din care provine femeia gravidă infestată cu virusul HIV. Dar și dacă s-ar ține departe de anumite vicii ce pot fi mortale pentru copilașii lor”, ne-a mai declarat dr. Marian Mărdărescu, șef al Secției Imunodepresie Copii și Adolescenți din Institutul ”Matei Balș”.