Președintele Klaus Iohannis, premierul Sorin Grindeanu și președintele PSD Liviu Dragnea s-au întrecut în mesaje transmise UDMR, cu scopul de a-și apropia electoratul maghiar
La sfârșitul lunii aprilie, în București, Călin Popescu Tăriceanu a fost ales președintele ALDE. Nici un pesedist nu a putut ajunge la Congres, și nici mesaje video nu au transmis. Social- democraţii au un program „foarte, foarte încărcat”, a explicat Tăriceanu absența surprinzătoare a acestora.
Președintele PSD Liviu Dragnea și-a făcut însă timp să ajungă sâmbătă la Zalău, unde UDMR a avut un Congres, convocat pentru a modifica statutul Uniunii şi pentru a decide politicile strategice pe care le va urma formaţiunea în următorii doi ani. „Ştim foarte bine că membrii comunităţii dumneavoastră nu au votat până acum la prezidenţiale un candidat din partea PSD, dar eu zic că pentru toate trebuie să fie un început. Noi încă nu am stabilit candidatul dar, până în 2019, poate reuşim să vă convingem că acel candidat al nostru va fi cel care trebuie să fie votat de dumneavoastră”, a spus Liviu Dragnea la Congresul UDMR. Mai mult, liderul PSD i-a sugerat preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, ca cele două formaţiuni politice să facă „următorul pas”, respectiv să treacă la o colaborare „mai strânsă”. Dragnea nu a exclus intrarea UDMR la guvernare.
Premierul Sorin Grindeanu le-a transmis și el reprezentanţilor UDMR invitaţia de a fi parteneri în programul de dezvoltare a infrastructurii şi de adoptare în Parlament a proiectului care vizează creşterea veniturilor în domeniul public.
Mesajul lui Iohannis
Surprinzător a fost și gestul președintelui Klaus Iohannis, care a ținut să le transmită reprezentanților Uniunii un mesaj. Iohannis le-a urat participanţilor la Congres să reuşească să construiască cea mai performantă şi modernă organizaţie politică din România şi să relanseze, împreună cu celelalte partide politice, o cursă „pentru cine propune pentru funcţii publice oameni cât mai integri, mai profesionişti şi mai dedicaţi ţării şi comunităţilor lor”.
UDMR și-a anunțat la Congres dorința de reducerea pragului de folosire a limbii materne în instituţiile publice de la 20% la 10%, precum şi folosirea liberă a simbolurilor gen steagul Ţării secuieşti.
Recomandările noastre
