Fostul manager al Spitalului Colentina din Capitală explică, în exclusivitate pentru EVZ, cum s-au derulat lucrurile în ziua în care primarul general l-a demis din funcție. Bogdan Andreescu spune că urma să-și încheie mandatul de manager peste o lună, atunci când îi expira contractul. Ar fi continuat munca începută la Colentina, la un alt nivel, într-un proiect de o uriașă anvergură, care urma să transforme unitatea medicală într-una comparabilă cu faimosul centru universitar AKH de la Viena

EVZ: Ce s-a întâmplat în ziua de luni, 9 ianuarie?

- Dr. Bogdan Andreescu: A fost o conjunctură nefastă pentru mine. Cu RADET-ul a fost o neînţelegere. Probleme cu acea magistrală a RADET care trece prin curtea Spitalului Colentina sunt frecvent, deoarece reţeaua este aşa cum ştim cu toţii, veche. De fiecare dată, lucrurile s-au rezolvat cu operativitate. În ziua cu pricina, fiind vorba de o vreme extremă, m-am gândit să văd dacă nu cumva lucrurile sunt mai grave decât de obicei. Deşi problemele erau deja rezolvate în spital, am solicitat consilierului pe probleme de sănătate al primarului general să iau legătură cu cei de la RADET. Am fost sunat chiar de către directorul Regiei, care mi-a zis că totul s-a rezolvat, dar eu trebuie să-mi fac un contract de întreţinere a reţelelor pentru agentul termic din spital! În zadar am încercat să-i explic că nu sunt inconștient și că avem un asemenea contract, însă problema este la magistrala RADET, care străbate curtea spitalului! Dânsul mi-a tot repetat că intervenţia RADET s-a făcut în curtea spitalului şi, prin urmare, problema este a spitalului. Fără să văd o miză în această conversaţie, nu am mai insistat. Apoi am vorbit şi cu consilierul primarului, care mi-a spus că RADET şi-a rezolvat partea sa, iar eu trebuie să-mi rezolv partea mea, adică să închei un contract de mentenanţă! Prin urmare, a două zi dimineaţă, această informaţie a ajuns exact aşa la doamna primar general. Ca primar, atunci când ai de-a face cu ninsori abundente şi când ai fost tot timpul în mijlocul evenimentelor, încercând să rezolvi toate problemele şi auzi că cineva pur şi simplu nu şi-a făcut treaba şi nu l-a interest nimic, nu ai cum să nu reacţionezi.

FOTO: Doctorul Bogdan Andreescu a fost manager timp de opt ani la Spitalul Colentina

Cum a ajuns manager la Colentina

- Totuși de ce nu le-ați spus asta?

- Dr. Bogdan Andreescu: În cazul meu, pozna cu RADET-ul ar fi fost o ultimă picătură şi am să încerc să explic pornind cu începuturile. Venirea mea la conducerea spitalului s-a făcut pe fondul unei situaţii de criză majoră, furnizorii începuseră acţiunile de blocare a conturilor pentru datorii foarte mari. Nu venisem din neant, fusesem șase ani director medical într-un mandat bun pentru spital și care se încheiase cu doi ani în urmă. Deşi era unul din spitalele cele mai mari ale Bucureştiului, Ministerul Sănătăţii nu şi-l mai dorea, cedându-l Municipalităţii, pentru că era plin de datorii, oferea nişte servicii medicale care erau depăşite, iar toate clădirile sale trebuiau reabilitate. În acest context le-am spus colegilor că trebuie să ieşim singuri din impas, după care trebuie să devenim cel mai puternic spital din ţară!!??

- Mi-e greu să cred că lucrurile s-au rezolvat așa simplu. Ce s-a întâmplat? Detaliați, pas cu pas…

- Dr. Bogdan Andreescu: Primul lucru pe care l-am făcut a fost să le cer colegilor mei încredere sub forma unui moratoriu de trei luni, în care să nu mă solicite cu nimic, să am timp să mă concentrez pe ce avem de făcut, ca să ieşim din situaţia în care ne aflam. Cu toţii s-au mobilizat şi am reuşit să deblocăm situaţia. Faptul că m-am ţinut de cuvânt şi am reuşit ce am promis, mi-a dat o credibilitate enormă în rândul colegilor. Nu au mai râs când le-am spus că trebuie să devenim un spital puternic şi că totul depinde de noi. Încet, încet, am început să conturez proiecte care îşi propuneau să aducă Spitalul Colentina în zona serviciilor medicale de înaltă performanţă. I-am convins că, dacă vrem să ajungem sus, trebuie să progresăm rapid.

Zece secții noi, în opt ani

- Progresul e o noțiune generală. Particular, în Colentina, ce a însemnat?

- Dr. Bogdan Andreescu: Progresul înseamnă secţii noi de înaltă performanţă! Secţiile tradiţionale trebuiau să se reformeze. Pentru ca să creăm secţii noi în spital, trebuia să le facem loc. Acest lucru a însemnat că secţiile „de tradiţie” din spital trebuiau să se restrângă și să cedeze paturi pentru secţiile noi. Aşa au apărut: terapia intensivă de categoria I, neurochirurgia, urologia, chirurgia spinală, chirurgia plastică, hematologia, cardiologia intervenţională sau pneumologia.

„Am greșit, am neglijat ceva extrem de important”

- Asta a durat ani de zile, bănuiesc.

- Dr. Bogdan Andreescu: Da, lucrurile au început să se vadă şi, încet-încet, Colentina a început să trateze cazuri foarte complicate şi să fie căutată şi de puternicii zilei în calitate de pacienţi. Treptat spitalul a început să se ajute singur cu aceşti pacienţi. Eu, că să încurajez secţiile noi care erau fragile şi în care lucrau medici foarte tineri şi foarte ambiţioşi, am început să le laud şi să le încurajez, ceea ce era de înţeles. Le-am şi iubit foarte mult pe aceste secţii, pentru că erau ca şi copiii mei. Când ai, însă, de-a face cu copii, trebuie să-i iubeşti pe toţi la fel şi să nu faci diferenţe. Aici am greşit, în calitate de manager, pentru că, intrat în vria asta de a aduce spitalul în poziţia de lider, am neglijat ceea ce era extrem de important, şi anume acea parte din spital care a cedat tot timpul, care a strâns din dinţi tot timpul şi care mi-a fost foarte aproape atunci când am început să fac din Colentina ceea ce este acum.

„Se pierduse o parte din coeziune”

- Vorbiți de partea „tradițională”, cea care a făcut concesii la început?

- Dr. Bogdan Andreescu: Da. Treptat am pierdut aderenţa în această zonă. Încercând să compensez lucrurile, am făcut o nouă greşeală, mizând pe un credit nelimitat pe care odată l-am avut, dar pe care acum îl pierdusem. Astfel, pe „portavionul Enterpise” se pierduse o parte din acea coeziune de fier şi exista o parte a Spitalului Colentina care era neîmpăcată şi, într-un fel, trădată de mine! Mandatul meu de manager s-ar fi încheiat, oricum, peste o lună şi comunicasem echipei mele şi colegilor din spital că nu doresc să mai continui ca manager, pentru că vreau să ajut spitalul dintr-o cu totul altă poziţie. Lucrăm de câţiva ani la proiectul unui spital nou, care ar fi urmat să înlocuiască treptat şi din mers actualul Spital Colentina şi aş fi vrut să ajut spitalul din poziţia de coordonator al acestui proiect. Ştiind că o să-mi închei mandatul, m-am concentrat pe proiectele pe care le mai aveam de terminat, şi am abandonat total eforturile de conciliere cu acea parte de spital pe care am neglijat-o.

„Noul manager va trebui să continue proiectele”

- Mai exact?

- Dr. Bogdan Andreescu: Noul manager, Dr. Silvi Ifrim, provine chiar din acea parte tradiţională a spitalului, din zona de medicină internă și această alegere este un mesaj foarte clar al primarului. Lui Silvi îi revine sarcina unei acţiuni de recuperare a unităţii pe care spitalul a avut-o până nu demult și care a fost instrumentală în progresul său. Săptămâna trecută am vizitat împreună o parte din secţiile noi pe care le-am făcut. Chiar i-am spus că deşi este în spital de peste 30 de ani, abia acum a vizitat pentru prima oară aceste secţii şi a văzut despre ce este vorba! Am încredere că proiectele pe care le-am început vor continua pentru că în Colentina lucrurile care trebuiesc reglate sunt la nivel de mesaj. Va trebui continuat proiectul de dezvoltare a neurochirurgiei, a departamentului de pneumologie, a centrului de cercetare. În 2017 ne propusesem să construim un centru de angiografie intervențională. Cred că toate vor continua pentru că noul manager este Vărsător, ca și mine, și este extrem de ambițioasă!

„Muncesc de ani de zile la proiectul unui superspital! Sunt bani și e nevoie de el”

- EVZ: Să revenim la acel proiect, al spitalului nou. Ce este cu el? Cum doreați să continuați?

- Dr. Bogdan Andreescu: În Colentina, în acest moment, se face medicină peste tot şi activitatea s-a extins şi în subsolurile şi manasardele clădirilor. Spitalul trebuie să erupă în sens pozitiv, şi pentru asta este nevoie de un spital modern. Viziunea mea este extrem de curajoasă, cu multe elemente de noutate pe care le-am gândit în ultimii opt ani, fiind torturat de handicapul major pe care Spitalul Colentina îl are, şi anume acela că structura sa este multipavilionară. Este vorba de un oraş medical, o categorie despre care abia acum începe să se vorbească în lume. Un oraş medical este cam de 5-10 ori mai mare decât un spital regional, faţă de care este mult, mult mai performant şi mult, mult mai eficient.

„Nu s-ar construi cu bani de la buget”

- Dar nu ar costa și de 5- 10 ori mai mult? De unde atâția bani?

- Dr. Bogdan Andreescu: Dacă am face ca şi până acum, să spunem cât costă şi să aşteptăm ca banii să fie alocaţi de la un buget local sau guvernamental, atunci cu siguranţă acest proiect nu ar avea absolut nicio şansă. Tocmai aici este unul din elementele sale de noutate. Acest spital nu s-ar construi prin surse bugetare, ci prin valorificarea unor resurse imense pe care statul le are la îndemână chiar în reţeaua sa de sănătate, dar pe care nu le vede şi nu le valorifică. O altă parte din acest proiect s-ar realiza prin utilizarea unor concepte moderne, care s-au dovedit extrem de eficiente în Colentina, şi care se practică pe scară largă în lume. Deci, banii nu ar fi problema acestui proiect. În Colentina au apărut foarte multe secţii şi departamente care funcţionează foarte bine, care ar fi costat foarte mulţi bani şi care nu s-ar fi făcut niciodată dacă am fi stat cu mâna întinsă, așteptând finanţare! Toate argumentele mele se găsesc în ceea ce am făcut până acum în Colentina şi ar trebui să am bonitate.

„Ar fi un superhub medical”

- Ar arăta, practic, ca un oraș, nu?! De ce să fie atât de mare? Nu ar avea și mai multe șanse dacă ar fi mai mic?

- Dr. Bogdan Andreescu: Superspitalul este net superior spitalului regional prin capacitatea sa de rezolvare a cazurilor şi prin eficiență. Superspitalul este un superhab medical, care integrează, la un nivel fără precedent, activitatea medicală, cu cea universitară, cu cea de pregătire a personalului medical şi cu cea de cercetare. Gândiţi-va că, într-o seară, aveţi o problemă gravă digestivă şi mergeţi la un spital mare din Capitală unde există o secţie de gastroenterologie de 40 de paturi şi o secţie de chirurgie generală de 60 de paturi. Există câte un medic de gardă la gastro şi unul la chirurgie, care, în principal, au grijă de pacienţii deja internaţi pe secţii. Acum visaţi că în aceeaşi seară mergeţi la acest superspital, întrun centru de excelenţă pentru boli digestive, unde sunt de gardă 5-6 medici la chirurgie general, cu cinci rezidenţi, cu câţiva medici din alte spitale din ţară - care se află în stagii de supraspecializare, cu studenţi care vor să înveţe ceva în timpul gărzilor, la care se adaugă o garnitură similară pentru gastroenterologie. Aceste două discipline lucrează pe o platformă comună şi sunt asistate de o terapie intensivă de cel mai înalt nivel!

- Da, evident că m- aș simți mult mai în siguranță având la dispoziție atâta personal dedicat și tot ce înseamnă tehnologie!

- Dr. Bogdan Andreescu: Dacă cumva problema dumneavostră se va dovedi că nu este digestivă, ci este ceva grav cardio-vascular cu răsunet digestiv, nu veţi fi trimis la alt spital unde se face chirurgie cardio-vasculară, ci va veţi trezi direct în centrul de excelenţă pentru afecţiuni cardio –vasculare al aceluiași superspital! Dumneavoastră unde preferaţi?

„Resurse există, dar trebuie concentrate și folosite eficient”

- Firesc, într-un loc unde să fie toți specialiștii și toate tehnologiile. Dar asta presupune și costuri mari pentru atâtea servicii medicale. Ar fi eficient?

- Dr. Bogdan Andreescu: Superspitalul industrializează costurile medicale, fiind un fel de China, când vorbim de costurile de producție ale actului medical. În era globalizării, noi nu putem gândi ca în anii ’70, când Ceauşescu făcea spitale regionale! Exemplu: Spitalul Floreasca are două tomografe, iar zece asemenea spitale ar avea 20 de tomografe. Superspitalul ar avea doar trei tomografe de mare capacitate, care ar funcţiona 24 din 24 şi 7 din 7! No comment! S-ar putea să nu mai ai acum suficienţi medici pentru a constitui echipe în fiecare din cele 10 spitale, dar poţi să devii eficient dacă îți concentrezi resursa asta într-un singur superspital. Revenind la soluţiile pentru construirea acestui spital, fără ca să grevăm niciunul dintre bugetele statului, acestea sunt indisolubil legate de dimensiunea unui superspital.

„E un proiect fezabil!”

- Ați discutat cu cineva acest proiect?

- Am discutat cu foarte multă lume, din toate segmentele vieţii sociale, oameni din finanţe şi economie, medici, oameni din sistemul de sănătate, oameni din presă şi televiziune, oameni politici.

- Ce v-au spus?

- Că este un proiect pefect fezabil şi necesar, dar că va fi greu şi cu mentalităţile noastre. Deci este doar o chestiune de a vrea! Ca să preiau o expresie a lui Donald Trump: „Think big and dream even bigger!” („Gândește măreț și visează grandios” - n.r.)