Președintele rus Vladimir Putin are o reputație binemeritată de tactician abil și decident hotărât. Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, a gestionat greșit răspunsurile Rusiei la două crize majore: prăbușirea pieței petrolului și pandemia cu noul coronavirus.

Acum, Putin se confruntă cu una dintre cele mai acute provocări pentru guvernul său, în momentul în care a crezut că este sigur să-și extindă mandatul printr-un referendum constituțional.

Prima greșeală a Kremlinului a venit la începutul lunii martie, când a reacționat la scăderea prețurilor petrolului, respingând cererile saudiților de a reduce producția. Decizia rusă de a impune o supraabundență a petrolului s-a dovedit a fi absolut greșită.

Putin sperase probabil că o scădere bruscă a prețurilor îi va falimenta mulți producători independenți americani de șist care operează pe marje mici.

Deși industria americană de petrol și gaze de șist a suferit o lovitură, un val recent de consolidare a făcut-o mai adaptabilă ca în trecut.

Luna aceasta, când piața petrolului a înregistrat prețuri negative, președintele Donald Trump a fost cel care i-a aruncat lui Putin un colac de salvare prin intermedierea unui acord de reducere a producției cu saudiții. Mulți din sectorul energetic rus au văzut acesta ca o umilință.

Cu toate acestea, nu este în joc doar reputația Rusiei ca jucător de piață, ci prețurile petrolului reprezintă o problemă existențială pentru petro-statul lui Putin, unde bugetul și rubla sunt strâns legate de piețele mondiale de petrol.

Prognoza economică a Rusiei pare, de asemenea, sumbră. Deși Kremlinul stă pe o rezervă de schimb valutar de aproximativ 430 miliarde de dolari, sprijinul bugetar pentru întreprinderile aflate în dificultate în următoarele luni ar putea trece prin această anvelopă destul de repede.

Mai rău, guvernul ar putea continua să impună concediu plătit angajaților, în plină pandemie, fără să ofere sprijinul financiar necesar întreprinderilor în dificultate. Astfel că unele din acestea ar putea recurge la metode dubioase pentru a-și forța angajații să plece sau să reducă salariile. Acest lucru ar putea duce cu ușurință la creșterea șomajului la nivel național și la un val de falimente.

Cea de-a doua mare greșeală a Kremlinului a fost să permită mașinii sale de propagandă să proiecteze o aură de invincibilitate chiar dacă tsunami-ul Covid-19 s-a răspândit în toată Rusia

Kremlinul a închis o parte, dar nu toată, a graniței sale cu China, la 31 ianuarie, ceea ce a dus la un fals sentiment de securitate, care a fost agravat de o ignoranță voită.

Demonstrând atât mândria, cât și ignoranța, militarii ruși au continuat, prin urmare, un exercițiu pe scară largă pe frontiera Ucrainei la sfârșitul lunii martie, cu mult timp după ce NATO și-a deconectat exercițiul „Defender Europe”.