Judecătorii Curţii Supreme au rămas în pronunţare pe recursul procurorilor faţă de decizia instanţei inferioare de a returna dosarul lui Corneliu Vadim Tudor la Parchet, pentru refacerea cercetărilor.
UPDATE: Dosarul în care Corneliu Vadim Tudor este acuzat de ultraj și nerespectarea hotărârilor judecătorești nu va mai fi returnat Parchetului, au decis judecătorii, ci rămâne pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru judecată. Completul de cinci judecători al Curţii Supreme decide, astăzi, definitiv, dacă dosarul lui Corneliu Vadim Tudor, de ultraj şi nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, va fi returnat la Parchet, pentru refacerea cercetărilor ori va intra în stare de judecată. Completul de cinci a judecat, concret, recursul procurorilor împotriva deciziei completului de trei magistraţi al Curţii Supreme, care a decis, în decembrie 2011, ca dosarul să fie returnat la Parchet.
Completul de trei judecători a decis ca dosarul în care Corneliu Vadim Tudor este acuzat de ultraj şi nerespectarea hotărârirlor judecătoreşti să fie returnat Parchetului, pentru refacerea rechizitoriului, pe motiv că acelaşi procuror - Marius Iacob, în prezent adjunct al Laurei Codruţa Kovesi - a întocmit şi acte de urmărire penală în cauză şi a verificat şi legalitatea şi temeinicia acestora, ca şef. Magistraţii au invocat vicii de procedură.
Concret, judecătorii au apreciat că nu este legal ca acelaşi procuror să efectueze şi acte de urmărire penală în dosar şi să şi semneze pentru legalitatea acestora, ca şef. Este vorba despre Marius Iacob, la vremea respectivă şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică, în prezent procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
CV Tudor, înregistrat audio şi video la audieri
Instanţa a apreciat că printre actele de urmărire penală efectuate de Marius Iacob se numără şi procesul-verbal prin care Parchetul s-a autosesizat asupra faptelor comise de Corneliu Vadim Tudor, în data de 4 ianuarie 2011, când acesta a refuzat să respecte o hotărâre judecătorească, agresând executorul şi poliţiştii veniţi să o pună în aplicare.
Tot act de urmărire penală a fost considerat şi actul prin care s-a decis ca audierile liderului PRM să fie înregistrate ambiental, atât audio, cât şi video. Marius Iacob a participat la luarea deciziei – mai notează Înalta Curte – ba chiar a susţinut, cu argumente, decizia: "Cu ocazia participării sale la examinarea cererilor, procurorul a mai susţinut că se impune înregistrarea pe suport electronic a imaginilor şi convorbirilor ce vor avea loc, acesta având în vedere atitudinea adoptată de învinuit, de sfidare şi dispreţ la adresa organelor statului în general şi a organelor de urmărire penală în special, precum şi posibilitatea ca acesta să refuze semnarea declaraţiei sau redarea în scris a celor declarate verbal. Înalta Curte constată că, potrivit art.64 C.pr.pen., printre mijloacele de probă prin care se constată elementele de fapt ce pot servi ca probă, sunt şi înregistrările audio sau video".
Recomandările noastre
