Evenimentul Zilei > Justitie > Dosarul în care Ioan Clămparu a primit 13 ani de închisoare nu va fi redeschis
Dosarul în care Ioan Clămparu a primit 13 ani de închisoare nu va fi redeschis

Dosarul în care Ioan Clămparu a primit 13 ani de închisoare nu va fi redeschis

Tribunalul Sibiu a respins cererea lui Ioan Clămparu de redeschiderea procesului penal în care a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat şi proxenetism.

Sentinţa dată de instanţă nu este însă definitivă, ci poate fi atacată cu apel de Ioan Clămparu în termen de 10 zile de la comunicare. Acesta a cerut, pe 2 iunie, Tribunalului Sibiu redeschiderea procesului penal în care a fost judecat şi condamnat în lipsă la 13 ani de închisoare.

Conform unor surse judiciare, Ioan Clămparu a contestat la Curtea de Apel Bacău pedeapsa de 20 de ani de închisoare primită de la magistraţii spanioli. Însă, pe 25 iunie instanţa din Bacău şi-a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Bucureşti. Primul termen al procesului având ca obiect contestaţia la executare se va judeca la Curtea de Apel Bucureşti pe 20 iulie.

Extrădat din Spania

Ioan Clămparu, considerat a fi unul din cei mai periculoşi lideri interlopi, a fost extrădat în România, pe 17 aprilie, de autorităţile spaniole, după condamnarea definitivă, în Spania, la 20 de ani de închisoare, urmând să execute şi pedeapsa de 13 ani de închisoare dispusă în 2011, de instanţa supremă.

Surse din Poliţie au declarat, pentru Mediafax, că anul trecut, în perioada octombrie- noiembrie, autorităţile române au trimis în Spania toată documentaţia necesară extrădării lui Ioan Clămparu, zis "Cap de porc", solicitând autorităţilor de la Madrid să anunţe Poliţia Română cu privire la data la care acesta poate fi escortat în România.

Pedeapsă maximă

Ioan Clămparu a fost condamnat, în Spania, la 30 de ani de închisoare pentru proxenetism – pedeapsa maximă solicitată de procurori – de o instanţă din Madrid, însă acesta a atacat decizia şi a obţinut o pedeapsă cu zece ani mai mică, el având o condamnare şi în România, pentru fapte similare, de 13 ani de detenţie. Clămparu a fost condamnat pentru constituire de grup infracţional organizat, trafic de persoane, trafic de minori şi întreruperea cursului sarcinii.

Liderul interlop a fost adus din Spania cu o cursă de linie, cu o escortă formată din patru persoane, în condiţiile în care, în mod uzual, în escortă sunt două persoane.

Prima condamnare

În februarie 2011, Ioan Clămparu a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în lipsă, la 13 ani de detenţie. În septembrie 2011, Ioan Clămparu a fost prins în Spania, în condiţiile în care era căutat de autorităţile judiciare române de opt ani. Liderul interlop, deferit justiţiei în lipsă de către Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT), a intrat atunci în custodia autorităţilor din Madrid, după ce a fost prins în urma unei ample acţiuni de filaj.

Grupul condus de Ioan Clămparu a strâns, din activităţi de crimă organizată, sume totalizând milioane de dolari, bani folosiţi şi pentru a determina stoparea amplei anchete declanşate împotriva reţelei de crimă organizată coordonată de el, se arăta în rechizitoriul DIICOT.

Acțiune de amploare

La începutul lunii iulie 2011, peste o sută de persoane au fost arestate în cadrul unei operaţiuni globale de amploare a Interpol, supranumită Infra-Red, ce îi vizează pe unii din cei mai periculoşi fugari ai lumii, pe lista de căutări fiind şi românul Ioan Clămparu, suspectat de trafic de persoane. Anchetatorii au vizat 29 de ţări şi 450 de persoane suspectate de infracţiuni precum crime, pedofilie sau trafic de droguri.

Ioan Clămparu – considerat a fi unul din cei mai periculoşi lideri mafioţi – s-a aflat pe lista celor mai căutaţi 26 de infractori, fiind bănuit că ar avea legături cu cluburi şi hoteluri din Marea Britanie. El era acuzat că a obligat peste o sută de femei să se prostitueze în Spania.

În ianuarie 2006, cazul Clămparu a fost dat de preşedintele de atunci, Traian Băsescu, drept exemplul de eşec în combaterea criminalităţii. Traian Băsescu susţinea că în cazul Ioan Clămparu trei state europene au atenţionat asupra deficienţelor de colaborare în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere. "Lucrăm în echipă pe criminalitate transfrontalieră – cazul de care vă spun implică patru ţări. Se procedează la arestarea simultană a infractorilor şi voi îi puneţi în libertate. Aţi stricat toată operaţiunea în cele patru ţări!", afirma Traian Băsescu, la o şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii, din 11 ianuarie 2006.

Legături trainice

Ioan Clămparu a fost judecat, în lipsă, pentru iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat în scopul comiterii unor infracţiuni grave şi proxenetism. Membri ai filierei conduse de Clămparu au fost prinşi şi arestaţi în România, Spania, Italia şi Cehia, în vreme ce el a fost dat în urmărire internaţională din martie 2003.

Fostul procurorul general al României, Ilie Botoş, îl indica pe Ioan Clămparu drept lider al unei reţele de crimă organizată pe relaţia cu Spania. El susţinea că Ioan Clămparu are legătură cu gruparea condusă de fraţii Vasile şi Ion Balint, cunoscuţi ca Sile şi Nuţu Cămătaru, dar şi cu cu Silviu Dudiţă, zis Fluturică, arestaţi şi condamnaţi pentru mai multe infracţiuni cu violenţă. Botoş spunea că deţine informaţii potrivit cărora Clămparu este dispus să plătească pentru asasinarea lui două milioane de euro.

13 ani închisoare

Tribunalul Sibiu a pronunţat, în 20 iunie 2008, o sentinţă de condamnare a opt inculpaţi – membri ai clanului condus de Ioan Clămparu – pentru comiterea în principal a unor infracţiuni de trafic de persoane, constituire, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat având drept scop comiterea de infracţiuni grave, proxenetism, spălare de bani, la pedepse cu închisoarea cuprinse între cinci ani şi nouă ani şi şase luni. Liderul interlop a primit atunci nouă ani şi şase luni de închisoare. Avocaţii celor opt au făcut apel, care s-a înregistrat în septembrie 2008. Pedepsele au fost majorate la Curtea de Apel Alba Iulia, aceastea variind între cinci şi 13 ani.

În 12 martie 2010, Ioan Clămparu a primit o pedeapsă de 13 ani de detenţie. În 23 februarie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât definitiv menţinerea pedepselor date de Curtea de Apel Alba Iulia, astfel că Ioan Clămparu a rămas cu pedeapsa de 13 ani de detenţie. După şapte luni, în 22 septembrie 2011, autorităţile spaniole l-ar arestat pe Clămparu în Spania, iar în februarie 2012 deja a fost condamnat la 30 de ani de închisoare de către prima instanţă, în Madrid, pedeapsă redusă ulterior cu zece ani.