Într-o declarație descoperită în arhivele CNSAS, fostul șef al Compartimentului AVS, unitatea de elită a Securității, a explicat cum „tiranul” a încercat să refacă rezerva de aur a BNR. Unul dintre partenerii de afaceri ai ofi țerilor era Dan Voiculescu, reprezentantul în România al fi rmei cipriote Crescent.

Imediat după execuția lui Nicolae Ceauşescu, una dintre dilemele noii puteri a fost dacă familia dictatorului a avut acces sau nu la milioanele de dolari ale Întreprinderii de Comerţ Exterior (ICE) Dunărea. Unul dintre cei mai experimentaţi ofiţeri, locotenent- colonelul Gelu Eftimie, șeful Compartimentului/ Sectorului Aport Valutar Special (AVS), a explicat pe larg, întro declaraţie dată în 1990, în ce conturi ar fi putut ajunge banii.

Mărturia acestuia, pe 15 pagini, este un document cheie în arhiva ICE Dunărea de la CNSAS, care explică modul de lucru al Securității și disperarea lui Nicolae Ceaușescu de a face rost de valută pentru plata datoriei externe a României. În 2011, un grup de cercetători de la CNSAS au arătat în cartea „Acțiunea Recuperarea. Securitatea și emigrarea germanilor din România (1962 - 1989)”, că Gelu Eftimie este în realitate actualul președinte al FC Dinamo, Constantin Anghelache.

Povestea unității AVS

„Evenimentul zilei” l-a contactat pe Anghelache, dar acesta nu a vrut să comenteze și a spus că nu are nicio legătură cu ICE Dunărea. „Sunt profesor universitar, nu am nicio problemă cu ce scrieţi dumneavoastră”, s-a delimitat fostul ofiţer. În declaraţia din 1990, el arăta că a condus Compartimentul AVS din 1984.

Povestea unităţii sale începe în 1958, când mai mulţi ofiţeri au fost strânşi pentru o misiune specială: „Avea ca obiect de activitate identificarea și aducerea în țară de succesiuni-moșteniri ale unor cetățeni români stabiliți în străinătate.” Potrivit lui „Gelu Eftimie”, în octombrie 1979, generalul maior Zăgoneanu Gheorghe l-a însărcinat pe colonelul Stelian Andronic, nume de cod Nicolae Arnăutu, să răspundă de coordonarea directă a acestui colectiv. Compartimentul AVS primeşte noi misiuni:

1. urmărirea și aducerea în țară a moștenirilor, succesiunilor unor cetățenilor români stabiliți în străinătate și care au decedat între timp.

2. identificarea și aducerea în țară a unor bunuri aparținând patrimoniului național, care fusese scoase din România, în special, de membrii fostei familii regale și alte persoane care au posedat sau au procurat astfel de obiecte.

3. deținerea și transportul la Banca Română de Comerţ Exterior (BRCE) a unor sume în valută convertibilă rezultate în procesul muncii de infomații externe.

Înființarea ICE Dunărea

În 1982, odată cu înfiinţarea ICE Dunărea, activitatea AVS s-a diversificat şi aveau şi alte misiuni:

• Obținerea de comisioane confidențiale de la parteneri străini la contractele de import.
• Intermedierea de afaceri între parteneri străini.
• Neutralizarea, reexportul unor produse străine, lucrându-se în confidențial cu partenerii străini.
• Operațiuni de arbitraj financiar- bancar realizate exclusiv prin specialiști de la BRCE.
• Obținerea de sume valutare rezultate în urma unor cercetări penale sau cauze civile, de la cetățeni străini.
• Operațiuni de suprafacturare, refacturare sau facturare fictivă la contractele de import-export derulate cu partenerii străini.

Pentru fiecare acţiune, „Gelu Eftimie” a indicat cine erau ofiţerii responsabili, şi în ce conturi au ajuns banii.

Plata datoriei externe

„Gelu Eftimie” a dat detalii şi despre angajaţii BRCE, care lucrau alături de ofiţerii ICE Dunărea. „Plata datoriei externe și a dobânzilor a fost negociată în permanență cu reprezentanți ai BRCE și Ministerul Finanțelor, fiind de remarcat că vicepreședintele Creiniceanu Gheorghe de la BRCE a fost în permanență persoana care a fost în miezul problemei, încă din 1981, când s-a declanșat această operațiune. De fapt, în toate schimbările efectuate de tiran la conducerea BRCE (au fost înlocuiți pe rând președinții Voloșeniuc, Irimia, Dobrescu, Diamandopol și Bărbuleasa), postul lui Creiniceau Gheorghe nu a fost afectat niciodată. Cunoaștem că acesta avea acces direct și individual la cei doi tirani. Exista posibilitatea introducerii de sume în conturi externe”, atrăgea atenţia ofiţerul. El a explicat că, în 1982, „s-a vândut din vistieria țării cantitatea de 800 de tone de aur lingouri”. „Ar exista posibilitatea ca la plata aurului vândut să se fi convenit comisioane confidențiale cu destinația unui cont în exterior la dispoziția tiranului, sub diferite justificări”, explica pe unde s-ar fi putut scurge bani. El arăta că, în luna mai 1989, au fost cumpărate 20 de tone de aur de la bănci din Elveția. „Plata s-a efectuat din fondul valutar centralizat, iar de acțiune s-a ocupat Ghiba Alxenadru, Iliescu Florin, Bărbulescu Teodor și Creiniceanu Gheorghe, toți de la BRCE.

Din câte s-a stabilit, suma aferentă valorii aurului a fost transferată în bănci elvețiene, dar nu știu dacă aurul a fost adus în țară. Este posibil ca cineva, din cei care a negociat, să fi dispus blocarea acestei activități, mai ales că cei de la BRCE executau operațiunea sub directa coordonare a Elenei Ceaușescu, căreia îi raportau direct”, a concluzionat „Gelu Eftimie”.

Dan Voiculescu: întâlniri de taină, turnătorii, comisioane și medicamente de vomă

Numele societăţii cipriote Crescent, reprezentată la Bucureşti de preşedintele fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, apare în mai multe operațiuni ale ofițerilor de Securitate. Potrivit datelor de la CNSAS, firma era preferată de securişti în cadrul mai multor operaţiuni strict secrete de import-export, inclusiv pentru a fi folosită la plata datoriei României către statul Kuweit. În 1982, Dan Voiculescu a făcut un pas important în cariera sa, a intrat în PCR și s-a angajat director la Crescent, coordonând afacerile firmei în România.

Afacerea „Alumina”

Numele său este legat de cel puţin două operaţini secrete de Aport Valutar Special (AVS): „Alumina”( 1987) - importul și prelucrarea de alumină calcinată și „Elada”(1989)- importul a 250.000 tone de bauxită. În ambele operaţiuni, mogulul a plătit un comision confidențial către ofițerii AVS pentru a intermedia contractele cu partenerii din Grecia.

Potrivit unei note din iulie 1987 (facsimil), Dan Voiculescu s-a întâlnit cu mai mulţi ofiţeri ICE Dunărea şi „le-a turnat” că are 20.000 de dolari. Partenerul său principal de discuție este generalul-locotenent Epifanie Amohnoaie, chiar directorul de atunci al ICE Dunărea. „Partenerul are circa 20.000 de dolari proveniţi dintr-o afacere de alumină, la care nu a mai plătit acest comision, celui ce iniţial l-a introdus în afacere. Este vorba de un AVS - se va clarifica cui se vor da banii”, au notat ofiţerii de la ICE Dunărea.

Substanța „Astrozon”

Cel mai probabil, banii proveneau din operaţiunea Alumina. Dan Voiculescu a venit şi cu o nouă provocare pentru ofiţeri: „Are o substanţă Astrozon pentru vomă, când vine ne-o dă nouă să o prezentăm”, au explicat securiştii.

La mijlocul notei, actualul politician le explica ofiţerilor că „nu va mai trimite toată familia în excursie în străinătate, ci doar pe rând”.