În cazul avocatului Robert Roșu (foto), în prima fază, un complet de trei judecători a decis admiterea în principiu a contestației în anulare. Mai pe românește, judecătorii au decis că se poate discuta despre posibile motive de contestație în anulare, care ar fi putut duce la casarea deciziei de condamnare a avocatului Roșu, dar și a unor alte persoane, care inițial fuseseră achitate la Curtea de Apel Brașov. Decizia de condamnare a avocatului Robert Roșu a dus la proteste masive ale avocaților români.

Contestația în anulare a fost depusă pe baza unor motive întemeiate. Unul dintre acestea se referă la lipsa jurământului depus de judecătorul din ”completul negru”, cel care a dispus condamnarea avocatului roșu, și anume judecătoarea Florentina Dragomir. Un alt motiv întemeiat, fundamental pentru justiție, se referă la repartiția aleatorie a dosarului penal.

Au plecat în pensie

Potrivit luju.ro, în timpul ședinței de judecată, procurorul de ședință a opinat că lipsa jurământului de credință, în cazul judecătoarei Dragomir, este cel mult o abatere disciplinară, și nu un motiv de nulitate absolută a decizie de condamanare. Deși legile în vigoare susțin că un judecător poate intra în activitate, doar după ce depune jurământul de credință, în cazul de față, nu se mai aplică nicio prevedere.

Legea nr. 303/2004 prevede ca una dintre conditiile prealabile pentru exercitarea functiei de judecator este cea a depunerii juramantului, iar refuzul ori nedepunerea acestuia atrage nulitatea numirii in functie.

Deja, doi dintre judecătorii ”completului negru”, respectiv Ionuț Matei, fost vicepreședinte al ICCJ, și Florentina Dragomir au plecat în pensie.

Ce conține contestația în anulare

Contestația în anulare este una dintre căile excepționale de atac, prevăzute de Codul de Procedură Penală. Avocații care au motivat contestația în anulare în dosarul ”Ferma Băneasa”, susțin că în lipsa depunerii jurământului, judecătoarea Dragomir nu âși putea exercita funcția. Cu alte cuvinte, nu putea fi judecător și nu putea participa la dezbaterile din dosarul ”Ferma Baneasa” și nici la momentul condamnării.

”Prin urmare, daca juramantul nu este depus din cauze neimputabile persoanei care a dobandit calitatea de judecator, aceasta isi va pastra functia, dar nu o va putea exercita temporar. In schimb, atunci cand situatia este generata de refuzul persoanei de a depune juramantul, sanctiunea este insasi nulitatea numirii in functie. Se poate observa din cele de mai sus ca, in ambele ipoteze, exercitarea functiei de judecator mai inainte de depunerea juramantului este legalmente imposibila. Deosebirea pe care legea o face, in functie de cauzele pentru care aceasta formalitate solemna nu s-a realizat (cauze imputabile sau neimputabile persoanei numite ca judecator), se situeaza pe taramul mentinerii sau pierderii cu efect retroactiv a functiei, iar nu pe taramul exercitarii acesteia, care nu este posibila in niciuna dintre variante”, se arată în contestația în anulare.