În timp ce fostul președinte Donald Trump continuă să atace în mod public Departamentul de Justiție și FBI după raidul fără precedent de săptămâna trecută asupra clubului său Mar-a-Lago, oameni care au fost apropiați de cercul său apropiat au declarat pentru Insider că ar putea avea probleme legale serioase.
Trump continuă să atace public DOJ și FBI după raidul de săptămâna trecută la Mar-a-Lago, dar oamenii din cercul său intim avertizează că ar putea fi în curând acuzat penal. „Cred că este ținta tuturor și cred că va fi pus sub acuzare”, a spus un avocat care cunoaște lumea lui Trump.
Un avocat familiarizat cu strategia echipei Trump a spus într-un interviu că fostului președinte „îi place să conducă” și că este „un mare fan al atacului în relațiile publice”, dar că ar putea în curând să se confrunte cu acuzații penale. „Ar trebui să fie îngrijorat de toate aceste investigații”, a adăugat avocatul. „Cred că este ținta tuturor și cred că va fi pus sub acuzare”.
Trump se află în centrul mai multor anchete penale de stat și federale
În prim-plan se află ancheta Departamentului de Justiție pentru a stabili dacă Trump a încălcat trei legi federale, inclusiv Legea Spionajului, când a mutat documente guvernamentale de la Casa Albă la Mar-a-Lago, după ce a terminat mandatul.
Departamentul de Justiție s-a concentrat, de asemenea, pe rolul fostului președinte în ancheta penală extinsă asupra evenimentelor din jurul revoltei Capitoliului și a citat o serie de foști oficiali de rang înalt de la Casa Albă. De asemenea, procurorii au citat Arhivele Naționale pentru toate înregistrările Casei Albe pe care le-a predat comitetului restrâns al Camerei care investighează atacul din 6 ianuarie, scrie Business Insider.
În Georgia, biroul procurorului districtual al comitatului Fulton investighează dacă Trump și aliații săi au încălcat legile Georgiei în încercarea lor de a anula victoria președintelui Joe Biden în 2020 în stat. Și la New York, biroul procurorului districtual din Manhattan a obținut recent un acord de recunoaștere cu contabilul șef al lui Trump, Allen Weisselberg. Acesta a pledat vinovat pentru mai mult de o duzină de infracțiuni și a acceptat să explice rolul Organizației Trump.
Avocatul său este îngrijorat
Dar Alan Dershowitz, care l-a reprezentat pe Trump în timpul procesului său de demitere din Senat, a declarat vineri pentru Insider că Trump ar trebui să fie cel mai preocupat de ancheta civilă a procurorului general din New York cu privire la practicile sale de afaceri.
„În acest moment este doar o cauză civilă, dar nu se știe niciodată”, a spus el. „Civilul se poate transforma întotdeauna în penal, așa cum s-a întâmplat cu Weisselberg”.
El a mai spus că, chiar dacă Trump este acuzat de o crimă dintr-una dintre anchetele penale, el poate candida la președinție în 2024. „Nu există nicio modalitate de a putea fi împiedicat să candideze pe baza investigațiilor actuale”, a spus el.
Nu va fi împiedicat să candideze
După cum a scris anterior Insider, nu există nimic în Constituție care să împiedice pe cineva să se prezinte la alegeri, chiar dacă este în închisoare după ce a fost condamnat pentru o crimă. Candidatul socialist Eugene Debs fusese condamnat pentru trădare în temeiul Legii Spionajului când a candidat pentru președinție în 1920. Și Lyndon LaRouche, care a fost condamnat pentru fraudă prin corespondență în 1988 și închis, a candidat pentru președinte în 1992.
Dacă va fi condamnat pentru încălcarea a două dintre cele trei legi pentru care DOJ a recunoscut că îl investighează în legătură cu manipularea documentelor secrete, teoretic, Trump ar putea lansa o campanie prezidențială în 2024, chiar dacă este încarcerat.
Doar o singură ipoteză
Dar dacă este condamnat pentru încălcarea uneia dintre acele legi – 18 USC Section 2071, care interzice ascunderea, înlăturarea sau distrugerea înregistrărilor guvernamentale – el ar putea fi scos din cursă.
Acestea fiind spuse, juriștii au declarat pentru The New York Times că este puțin probabil ca Trump să fie blocat să candideze din nou, chiar dacă va fi condamnat pentru o încălcare a Secțiunii 2071, invocând deciziile Curții Supreme care indică faptul că Congresul nu poate anula criteriile de eligibilitate ale Constituției pentru președinție.