În noaptea de marți spre miercuri, Președintele american Doneld Trump a intrat în cel mai puternic test al președinției sale: alegerile de la mijlocul mandatului. Este vorba despre votul pentru întreaga Cameră a Reprezentanților și pentru o treime din locurile din Senat. O încercare importantă deoarece rezultatul va marca în mod substanțial perspectiva mandatului său.
În sistemul de vot american, Reprezentanții, membrii camerei inferioare a Congresului, în număr proporțional cu populația, sunt votați o dată la doi ani iar senatorii, reprezentanții statelor, sunt votați o dată la șase ani, dar sunt schimbați câte o treime la fiecare doi ani. Un asemenea vot face ca să avem două camere distincte în Congres, Camera Reprezentanților, mai vie și reprezentând mai bine votul alegătorilor, la fiecare doi ani, și Senatul, mai conservator, care asigură continuitatea, marcând schimbările a doar o treime din membrii săi, la fiecare doi ani.
Acest tip de alegeri face ca, cel mai probabil, Camera Reprezentanților să meargă spre sancționarea nerealizărilor administrației, deci să se miște către opoziție, în cazul de față cea Democrată, iar Senatul să fie conservator, rămânând cel mai probabil Republican, deși majoritatea actuală e una fragilă, de doar 51 de voturi din 101, totuși alegerile dispută mai multe locuri democratice decât republicane, deci cu șansă mai mare de câștig pentru o variantă conservatoare, care păstrează Senatul la Republicani. Așa arată și sondajele, deși sunt multe curse nedecise și strânse.
Astfel, sondajele de opinie arată că Democrații conduc la votul popular cu 7%, dar nu e un lucru nou. Hillary Clinton a câștigat alegerile populare cu un plus de 3 milioane de voturi, dar a pierdut fotoliul de la Casa Albă. În plus, sondajele s-ar putea să nu prindă pe deplin votanții lui Trump, cuprinși cel mai adesea de spirala tăcerii, așa cum ar putea să nu cuprindă votanții tineri, sub 40 de ani, acolo unde sondajele arată că democrații câștigă. Astfel, 58% la 37% tinerii sub 40 de ani votează cu democrații, așa cum femeile educate albe votează 62% versus 36% pentru democrați. O face și populația de culoare, în proporție de 66% la 26%. Deci sunt categorii dominante pentru Democrați.
Mai putem adăuga aici câteva fenomene conjuncturale. Marșul imigranților din America de Sud spre Mexic și frontiera Statelor Unite e un eveniment probabil să galvanizeze electoratul lui Donald Trump, cel Republican, deși solicitarea acestuia ca Armata să ia poziții cu armele la frontieră a fost respinsă de către Pentagon, legea nepermițând Armatei Americane să intervină în urgențele civile de orice fel în nici un moment, cu excepția urgențelor extreme, în timp ce uzul de armă – Trump a cerut să se tragă, dacă migranții produc busculade sau forțează intrarea – nu e permis contra civililor pentru reprezentanții în uniformă. Cel mai probabil, Poliția, poliția de frontieră și, eventual, Garda Națională vor interveni în această criză.
De asemenea, interesantă este și prezența la vot. E bine cunoscut faptul că Donald Trump a câștigat alegerile într-unul din scrutinurile cu cea mai joasă prezență la urne. Or, până la această oră, există peste 30 milioane de voturi deja depuse, fiind vorba despre votarea anticipată legală în SUA, înaintea zilei scrutinului. O asemenea prezență anticipată permite să se poată specula o prezență mare la vot, care vine și cu legitimitate majoră, dar și cu voturi împotriva lui Trump, mobilizate de numeroasele poziții controversate ale acestuia.
E de menționat și faptul că nu Trump este votat, uneori nici măcar trumpismul. Un număr mare de candidați republicani sunt și din categoria oponenților lui Trump. Și dacă Președintele Camerei Reprezentanților, Paul Ryan, a ales să nu candideze - vizând, poate, postul de la Casa Albă dacă Trump nu-și termină mandatul sau e în imposibilitatea de a candida – un alt opponent major al actualului președinte, din tabăra Republicanilor, Ted Cruz, este pe liste. Și alți oponenți majori ai lui Trump candidează, deci ei vor putea aduce, cu precădere la Senat, voturi republicane care nu sunt, însă, susținătoare ale Trumpismului și nu-l vor ajuta pe actualul președinte în alegerile viitoare, de peste doi ani.
Vizată e cu precădere șefia Comisiei pentru Serviciile de Informații din Camera Reprezentanților, una dintre perlele coroanei, pentru că, odată preluată de către Democrați, ea permite aducerea și utilizarea, cu întrebările bine puse, a reprezentanților instituțiilor de forță în a răspunde și furniza material pentru eventuala anchetare sau impeachmentul – demiterea – lui Donald Trump. Dacă din punct de vedere legal, alegerile pot da un impuls investigației anchetatorului special Robert Muller, în ceea ce privește acțiunea politică, cooperarea nepotrivită cu Rusia a lui Trump ar putea intra în ancheta Comisiei de supervizare a serviciilor de informații, iar datele de acolo ar putea fi folosite mai departe, pentru a bara drumul lui Trump spre un nou mandat. De aceea retragerea lui Paul Ryan, fostul șef al Camerei Reprezentanților, care nu a mai candidat acum, a fost privită cu mare interes, iar speculațiile au fost abundente.
Până la un răspuns real în legătură cu perspectivele lui Trump și ale Trumpismului – nu ale conservatorismului american, însă - și pentru notele obținute de acesta la examenul cu alegătorii, trebuie să așteptăm rezultatele finale. Evaluările vor apărea mai repede, dar, la ora la care scriu acest editorial, doar estimările prealabile sunt disponibile, votul încheindu-se târziu, spre dimineață. Iar lecțiile învățate și efectele urmează să le vedem în viitorul apropiat.
Recomandările noastre
