Fostul președinte al Statelor Unite ale Americii (SUA) a oferit cea mai explicită declarație făcută de la preluarea mandatului său până în prezent. În cadrul unui eveniment organizat de Heritage Foundation în Florida, Donald Trump a recunoscut că a amenințat că nu va apăra membrii din cadrul alianței internaționale NATO de atacurile Rusiei.
Donald Trump a recunoscut că a amenințat că nu va apăra NATO împotriva Rusiei. La un eveniment organizat de Heritage Foundation în Florida, fostul președinte SUA a afirmat că le-a spus colegilor săi lideri NATO că ar putea să nu respecte clauza de apărare colectivă prevăzută de articolul 5 al NATO dacă aceste țări nu plătesc mai mult pentru alianță.
Trump a amenințat membrii NATO că nu îi va proteja
„Unul dintre lideri a spus: „Asta înseamnă că nu ne veți proteja în cazul în care... Dacă nu plătim, nu ne veți proteja de Rusia. Era Uniunea Sovietică, dar acum e Rusia”, a spus Donald Trump. „Și am spus: Exact asta înseamnă””.
Fostul președinte al SUA a lăsat să se înțeleagă că a fost o tactică de negociere. „Acum, dacă aș fi spus: „Nu, nu asta înseamnă”, de ce ar fi plătit? Așa că cineva trebuia să o spună”, și-a explicat Donald Trump declarațiile.
Fostul președinte SUA s-a declarat „uimit” că această conversație nu s-a scurs în timpul președinției sale.
Comentariile - o referire aparentă la summit-ul NATO din 2018 de la Bruxelles, pe care Donald Trump l-a zguduit cu amenințările sale - au fost cea mai amplă relatare a lui Donald Trump despre mentalitatea și intențiile sale de la acea vreme. Ele nu se potrivesc pe deplin cu modul în care alții au descris conversațiile de atunci, deși ar putea fi totuși o fereastră exactă a ceea ce simțea.
SUA și retragerea din alianța NATO
Liderii NATO și alte persoane care se aflau în interiorul sălii la acel summit au declarat că amenințările lui Donald Trump la adresa lor au fost, de fapt, mai puțin explicite decât a relatat fostul președinte în discursul său de joi.
Donald Trump a spus că, dacă țările nu își vor respecta obiectivele de cheltuieli până la sfârșitul anului 2018, el „își va face treaba”, potrivit interviurilor acordate în orele de după întâlnire cu doi oficiali familiarizați cu conversația.
Responsabilii politici au avut interpretări diferite cu privire la ceea ce a vrut să spună. Unii au simțit că amenința că se va retrage complet din NATO. Alții au crezut că ar putea spune că va lua decizii privind apărarea țărilor în funcție de respectarea de către acestea a angajamentelor de cheltuieli.
Consilierul fostului președinte SUA: „Aveam inima în gât”
Consilierul de securitate națională al lui Donald Trump de la acea vreme, John Bolton, a declarat că era îngrijorat că președintele se va retrage din alianță în timpul summit-ului, o teamă relatată în memoriile sale.
Bolton a declarat luna trecută că „aveam inima în gât la acea reuniune NATO”.
„Nu știam ce va face președintele”, a spus Bolton. „M-a chemat la locul său cu câteva secunde înainte de a ține discursul. Și i-am spus: „Uite, du-te până la linie, dar nu o depăși. M-am așezat la loc. Nu aveam nicio idee despre ce va face””.
Donald Trump a dansat anterior în jurul întrebării dacă se va angaja față de articolul 5, inclusiv refuzând în mod vizibil să îl susțină în mai 2017. În luna următoare, el l-a aprobat. Dar, în vara anului 2018, el a pus din nou sub semnul întrebării acest lucru, sugerând că ar putea să nu merite ca țările NATO să se angajeze să apere „micul” Muntenegru, care era la acea vreme un nou membru.
Trump a încercat în mod regulat să își revendice meritul de a face țările NATO să plătească mai mult, deși realitatea este mai complexă. Țările NATO își măreau deja substanțial finanțarea înainte de președinția lui Trump, în urma anexării Crimeei de către Rusia la Ucraina în 2014. Orientările prevăd că fiecare ar trebui să cheltuiască 2% din produsul său intern brut pentru apărare până în 2024.
Comentariile lui Trump vin în contextul în care NATO pare să fie gata să își extindă potențial alianța ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina; atât Suedia, cât și Finlanda au indicat că vor analiza posibilitatea de a se alătura alianței în lunile următoare.
De asemenea, poziția fostului președinte vine în contextul în care țările NATO vecine sunt îngrijorate de faptul că conflictul trece pe teritoriul lor și, pe plan intern, în condițiile în care legislatorii americani s-au raliat NATO - deși recent, 63 de republicani din Camera Reprezentanților au votat împotriva unei rezoluții simbolice care reafirma sprijinul pentru alianță, din diverse motive.
Articolul 5 a fost invocat o singură dată în istoria NATO: a doua zi după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 din Statele Unite.