Domnul Moldovei de care boierii n-aveau frică devine nobil polonez

De la Miron Costin știm că era un om blând și un conducător slab, boierii neavând frică de el.

Ştefan Petriceicu, susţinut de boierii filo-poloni, devine iarăşi domn în noiembrie 1683.

Aceasta, însă, pentru o scurtă perioadă de timp, căci, dovedindu-se prea slab şi neprimind nici suficient ajutor din partea polonilor, el va pierde, definitiv, scaunul domnesc.

Pensionar polonez

Sub presiunea tătarilor şi a trupelor turceşti, ce-l aduceau la domnie pe veşnicul său rival Dumitraşcu Cantacuzino, el este silit, în martie 1684, să se retragă pentru totdeauna, prin Cernăuţi, în Polonia.

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

Aici Ștefan Petriceicu a ocupat demnitatea de staroste de Zwolin.  El şi fiii surorii sale, Ion şi Nicolae Hîjdeu, împreună cu o seamă dintre oamenii săi, cum ar fi Apostol Catargiu, Grigore Hăbăşescu, Vasile Turcul şi Iacob Halipinschi (Halepliul), au primit, în 1676, cetățenie polonă, fiind acceptaţi în rândurile nobilimii poloneze.

Ștefan Petriceicu cumpără şi arendează moşiile Zarajskie, Koniuszek, Lonswice, Mosciska şi Olszanik, situate în zona Liowului. Totodată, Seimul polon a votat, pentru fostul domn al Moldovei un venit anual, ce urma să-i fie achitat din tezaurul statului, în valoare de 20.000 de zloţi, însă Petriceicu va primi foarte rar aceşti bani.