Editura Evenimentul si Capital

DOI ANI DE LA SUSPENDARE. Traian Băsescu a mulţumit redacţiilor Evenimentul zilei și B1 TV: ”Două instituții de presă care au APĂRAT statul de drept. Lovitura de stat din 2012, una mizerabilă"

14-07/basescu-465x390
Autor: | | 283 Comentarii | 4693 Vizualizari

Președintele Traian Băsescu a declarat, la dezbaterea "Democraţie şi stat de drept în România", organizată de Fundația Mişcarea Populară la Parlament, că lovitura de stat din 2012 a fost una mizerabilă, însă, din fericire, eșuată. Totodată, șeful statului a spus că toate guvernele au încălcat libertatea și drepturile cetățeanului, ascunzând informații sub clauze de confidențialitate pe chestiuni vitale pentru populație. Preşedintele a mai spus că este necesară unificarea dreptei pentru alegerile prezidenţiale, punctând că PNL trebuie să regrete public participarea la suspendarea sa din funcţie în 2012 şi că PMP trebuie să se considere "o bărcuţă care se poate transforma într-un pachebot". Vă prezentăm declarațiile făcute de șeful statului:

UPDATE: Traian Băsescu:

  • Mă bucură faptul că, şi după campania electorală, Fundaţia continuă să-şi dezvolte programul şi continuă să organizeze dezbateri tematice, iar tema de astăzi, «Statul de drept», dar şi democraţia, sunt, cred eu, două teme care vor fi teme fundamentale în campania pentru alegerile prezidenţiale.
  • Înţeleg că aici sunt şi reprezentanţi destul de mulţi ai PMP şi, înainte de a aborda tema care mi-a fost dată, vreau să vă felicit pentru rezultatul pe care l-aţi obţinut în alegerile parlamentare.
  • Sigur, ştiu că ați anunțat obiective mai mari dar, privind la realitatea alegerilor europarlamentare, astăzi, la rece, nu pot decât să vă felicit, aţi trecut pragul, aţi obţinut un 6,2%, ceea ce v-a legitimat ca partid membru al Parlamentului European şi vă încurajez să continuaţi, pentru că obiectivul creării acestui partid nu a fost unul oarecare şi nu a fost un obiectiv al ambiţiilor, ci un obiectiv al viitorului.
  • România are nevoie de un partid nou, care să nu fi fost parte a compromisurilor în cei 25 de ani de la Revoluţie şi care să poată spune: «Noi de aici pornim, noi, din acest punct de vedere al evoluţiei societăţii şi statului român, vrem să pornim mai departe».

Țara are nevoie de un partid nou

  • Sigur, veţi găsi cu uşurinţă deontologi care să spună: «Dar sunt politicieni vechi în acest partid». Din păcate, un partid nu se poate face fără politicieni şi ceea ce cred că este esenţial este ca acei politicieni care se înrolează în PMP să fie politicieni care vor să continue procesul de modernizare a statului român şi de consolidare a statului de drept.
  • Vă asigur, ca om cu multă experienţă, că ţara are nevoie de un partid nou, căruia să nu i se poată reproşa compromisurile pe care le-au făcut între ele toate partidele şi eu am fost parte a unora din aceste compromisuri.
  • Venind la tema de astăzi, statul de drept, deja sunt foarte mulţi politicieni care pronunţă această sintagmă, fără să-i înţeleagă conţinutul.
  • Prima valoare a statului de drept este legată de domnia legii, iar domnia legii înseamnă că legea, bună sau rea, plăcută sau neplăcută, se aplică tuturor, dar în mod deosebit statului.

Ce te faci cu statul care nu respectă legile?

  • Statul este primul care trebuie să respecte legea. Individului este uşor să-i aplici legea, să-l faci să o respecte prin mijloacele de coerciţie pe care statul le are. Ce te faci, însă, când statul însuşi nu respectă legile statului român, în cazul nostru?
  • Şi aici avem destule abuzuri. M-aş referi, spre exemplu, la abuzul de ordonanţe de urgenţă care modifică legi, pentru că însuşi statul, însuşi Guvernul, însuşi Parlamentul nu vrea să le respecte, ca să nu mai vorbim de legile care au metodologii de aplicare sau regulamente de aplicare a legii şi care introduc un hăţiş birocratic, care nu face nimic altceva decât să stimuleze corupţia şi birocraţia.
  • Deci, din acest punct de vedere, al domniei legii, statul român mai are mult de lucrat. O altă valoare a statului de drept este asigurarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului şi, aici, dacă veţi lua Constituţia noastră, veţi găsi foarte multe elemente care vorbesc despre drepturi şi libertăţi.
  • Enumăr câteva: dreptul la vot trebuie asigurat – poate, din acest punct de vedere, trebuie regândit modul cum românii din străinătate au posibilitatea să-şi manifeste acest drept - dreptul la intimitate, dreptul la imagine şi, aici, Slavă Domnului, sunt destule de discutat dacă privim la trusturile de presă din România, spre exemplu, sau la acţiuni ale Parlamentului care sunt destinate să afecteze imaginea unui politician sau a altuia; dreptul la ocrotirea sănătăţii, dreptul la educaţie şi o listă întreagă de drepturi pe care Constituţia noastră le prevede sau libertăţi: libertatea de mişcare, libertatea de a organiza greve, libertatea la informare sau dreptul de a fi informat.

Guvernele s-au ascuns sub clauze de confidențialitate

  • Toate guvernele s-au ascuns sub clauze de confidenţialitate pe chestiuni vitale pentru populaţie. Spre exemplu, cedarea exploatării resurselor de petrol şi gaze ale României. Românii nu ştiu în ce condiţii s-a făcut această cedare iar toate guvernele se ascund sub clauza de confidenţialitate, încălcând Constituţia şi dreptul cetăţeanului la informare. Dezbaterea care are loc de curând, cum şi în ce condiţii se arendează cele 400.000 ha de teren valoros, pe care le deţine ADS-ul. Totul se ascunde şi aici sub clauza de confidenţialitate, deşi pământul este pământ al statului român şi cetăţenii României au dreptul la informare.
  • O altă caracteristică a statului de drept, o altă componentă, este echilibrul între puterile statului.
  • Acest echilibru care, în România, după părerea mea, a început să se realizeze, trebuie menţinut şi nu trebuie afectat prin modificări de legi şi, aici, este clar că ţinta viitoare poate fi puterea judecătorească, în aşa fel încât ea să fie trecută sub control politic, aşa cum îşi dorea premierul acum câteva luni, în declaraţie.
  • Vorbim de punerea sub control politic a DNA-ului, sau cum îşi visa domnul Voiculescu -Nu avem toată puterea până nu acaparăm şi puterea judecătorească-, citez din memorie, nu e neapărat să fie exact cuvintele, dar acesta era sensul.
  • Deci, acest echilibru între puterile statului nu trebuie alterat. El s-a realizat într-o oarecare măsură şi el trebuie menţinut, iar aici este, în opinia mea, o obligaţie a partidelor politice responsabile şi sper că PMP-ul va fi unul din aceste partide.
  • Este o obligaţie a societăţii civile, este o obligaţie a cetăţenilor să fie responsabili de faptul că echilibrul puterilor în stat, putere executivă, putere legislativă, putere judecătorească, este esenţial.
  • O altă caracteristică a statului de drept este legată de accesul liber la justiţie şi, aş spune că, din acest punct de vedere, statul român a ajuns la o astfel de situaţie.
  • Nu putem spune că supremaţia Constituţiei este realizată atâta timp cât guvernele abuzează de ordonanţe de urgenţă. Atâta timp cât au un Avocat al Poporului, singurul care poate ataca ordonanţele de urgenţă, care este supus politic sau pe care îl cumperi cu facilităţi de ultimă oră, cum s-a întâmplat în şedinţa de guvern trecută.

Victor Ciorbea, un Avocat al Poporului docil

  • Domnul Ciorbea este cel mai fericit Avocat al Poporului de la Revoluţie încoace. I s-a mărit bugetul, i s-au creat facilităţi să cheltuiască atât cât are nevoie şi veţi vedea că marele fost sindicalist Ciorbea va fi un Avocat al Poporului docil.
  • Orice Avocat al Poporului responsabil ar fi atacat ordonanţa de urgenţă de modificare a Legii educaţiei pe care de curând a dat-o Guvernul şi care a făcut, din nou, din educaţie un chioşc la care să se poată achiziţiona diplome, doctorate, cu rectori cu mandate nesfârşite şi cu patrimonii ale universităţilor private, care sunt trate exact ca proprietatea asupra unui chioşc pe care când cel care iniţiază formarea unei universităţi, cum avem deja foarte multe universităţi private, devine pe urmă şi proprietarul patrimoniului.
  • Deci, este nepermis ca Avocatul Poporului, îmbuibat cu noile prevederi de drepturi materiale pe care le are, să nu atace această ordonanţă la Curtea Constituţională, mai ales că educaţia este în domeniul organic.
  • Dacă legile sunt bine controlate de Curtea Constituţională, este evident că ordonanţele, prin slugărnicia Avocatului Poporului, rămân neatacate, pentru că singurul care le poate ataca este Avocatul Poporului.
  • Dacă vreţi, ca un ultim exemplu, cea mai evidentă implicare a unei puteri în activitatea altei puteri este atitudinea Parlamentului cu privire la cei pentru care puterea judecătorească sau Parchetele cer investigaţii, cer măsura arestării preventive, sau acolo unde sunt hotărâri judecătoreşti definitive de incompatibilitate şi Parlamentul nu le pune în aplicare.

11 parlamentari nu au putut fi chemați în fața justiției

  • Avem acum în Parlament 11 membri ai Parlamentului care nu au putut fi chemaţi nici în faţa justiţiei, nici n-au putut trece printr-un proces care să vizeze arestarea preventivă în cazuri de corupţie şi alţii care beneficiază de refuzul Parlamentului de a pune în aplicare hotărâri judecătoreşti. Sunt 11, şi cei care au spus -Parlamentul penalilor- mă tem că încep să aibă argumente care nu pot fi contrazise.
  • Cam aici stăm, şi acum aş veni puţin la evenimentul care a generat această masă rotundă legată de statul de drept şi aş veni la vara anului 2012.
  • După cum bine ştiţi, eu am trecut şi prin două alegeri pentru funcţia de preşedinte al României, dar, în mod egal, şi prin două suspendări.
  • Şi cea din 2007 a avut ca motivaţia controlul asupra justiţiei şi cea din 2012 a avut exact aceeaşi motivaţie, posibilitatea de a avea un preşedinte care să numească în fruntea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi când mă refer la această instituţie, mă refer la preşedintele Înaltei Curţi, la adjuncţii lui, la şefii de secţii şi la adjuncţii şefilor de secţii, pe care preşedintele îi numeşte prin decret la propunerea ministrului Justiţiei.
  • Obiectivul a fost numirea procurorului general şi a adjuncţilor săi, a şefului DNA, a şefului DIICOT. Acesta a fost şi obiectivul suspendării din 2012.

O lovitură de stat eșuată

  • Aici o să împărtăşesc şi câteva sentimente, câteva lucruri care mie mi-au rămas din acea vară a anului 201, când, în opinia mea, a fost o lovitură de stat, eşuată ce e drept, ca urmare a faptului că instituţiile au rămas în picioare, în urma loviturii de stat. Îmi aduc aminte efortul de a-l îndepărta pe Avocatul Poporului, şefii celor două Camere, efortul de după referendum de a modifica numărul românilor cu drept de vot.
  • Toate acestea arată mizeria morală, dar şi dispreţul pentru ceea ce v-am dat mai înainte ca fiind definiţia statului de drept cu componentele sale, iar aici nu au fost oameni oarecare, ci această lovitură de stat a fost coordonată de lideri a două partide politice: domnul Victor Ponta şi domnul Crin Antonescu, oameni care, astăzi, amândoi se vor preşedinţi ai României.
  • Cu acea ocazie - şi aici vin puţin în zona de romantism - dincolo de susţinerea pe care am avut-o de la PDL, singurul partid care m-a susţinut, ca, de altfel, şi la alegerile din 2009, ca, de altfel, şi la referendumul de demitere din 2007, am văzut şi oportunişti care nu mai încăpeau pe scene pe lângă mine pentru a apăra, chipurile, statul de drept.
  • Ei, de fapt, vroiau să ia din eveniment, din necaz, necazul pentru România, nu neapărat pentru mine, imagine, etichetă că sunt intransigenţi.

Apărători ai statului de drept, astăzi în banca compromisului murdar

Ce avere avea, de fapt, Nicolae Ceausescu! Unde se afla banii ACUM

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Politica

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI