Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) a publicat, cu o zi în urmă, un raport cu infecțiile nosocomiale din spitale din perioada martie – septembrie. ANMCS spune însă că cifrele reale „ar trebui să fie mai mari” la Direcțiile de Sănătate Publică.

Potrivit documentului publicat de ANMCS - cel pe care l-a arătat, într-un dosar, președintele Klaus Iohannis, în conferință de presă de miercuri - în perioada martie – septembrie 2020 s-au raportat 2.620 de Evenimente Adverse Asociate Asistenței Medicale (EAAAM). Dintre el, 1.356 au avut ca rezultat o infecție intraspitalicească (IAAM)

Din aceste infecții:

- 525 au fost în spitale non-COVID (20,04%), - 557 în spitale suport-COVID (21,26%), - 274 în spitale COVID (10,46%).

În 211 cazuri din aceste 1356 de infecții intraspitalicești a fost vorba de infecție cu noul coronavirus.

„Fie o persoană nu era infectată și s-a infectat în spital, fie a intrat în spital cu suspiciune, iar testul pozitiv a venit în perioada spitalizării”, a declarat Liana Subțirelu, purtător de cuvânt al ANMCS.

Fraza cheie din comunicatul de presă care însoțește documentul:

„Unitățile sanitare cu paturi acreditate sau aflate în proces de acreditare raportează evenimentele adverse asociate asistenței medicale (EAAAM) voluntar, fără caracter acuzator, către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), (...).”

„La ANMCS se raportează voluntar ceea ce consideră spitalele că este important pentru procesul de învățare din greșeli. Dacă un caz este considerat, ipotetic, banal, el poate să nu fie raportat la noi”, a explicat Subțirelu.

În schimb, conform Ordinului 1101/2016, toate spitalele sunt obligate să raporteze infecțiile nosocomiale către Direcțiile de Sănătate Publică, iar acestea, apoi, în sistemul centralizat de la Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

INSP a precizat că „Direcțiile de Sănătate Publică nu au raportat (...) nici un caz de infecţie asociată asistenţei medicale la pacienți diagnosticați cu Covid-19”.

Există un registru național IAAM, dar el nu e obligatoriu

În raportul ANMCS, instituția precizează că, în luna septembrie, „a fost implementat Registrul Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (R-IAAM)”.

„Este vorba de o unealtă dezvoltată de ANMCS pentru a ușura munca tuturor”, a declarat Liana Subțirelu.

Însă „ANMCS nu are acces la raportările de la DSP-uri. Dar persoana responsabilă de la DSP are acces în registrul nostru”, a mai spus purtătoarea de cuvânt.

În acest moment, conform acesteia, „nu există o prevedere legală care să spună că toate spitalele trebuie să introducă în R-IAAM și nu știu să existe o discuție de raportare unificată”.

În luna septembrie, 86 de spitale au raportat în R-IAAM 522 de infecții nosocomiale. Deci peste o treime din cifra totală din raport (1.356) a fost introdusă doar în luna septembrie, ceea ce face improbabil ca cifrele ANMCS să fie identice cu cele raportate la DSP-uri.

În perioada martie – septembrie 2020, au fost efectuate 1.971.444 de externări de pacienți din spitalizare continuă în România. Din acest număr total, cel al externărilor de pacienți COVID-19 vindecați a fost de 92.647.

În anul 2017, în România, au fost raportate 19.607 infecții intraspitalicești conform datelor de la Centrul Național pentru Statistică în Sănătatea Publică.

La nivel european, conform OMS, „se estimează că în jur de 80.000 pacienți spitalizați au cel puțin o IAAM, în orice zi dată. În medie, IAAM afectează 7% din pacienții din țările dezvoltate, respectiv 15% din pacienții din țările slab și mediu-dezvoltate. În țările dezvoltate, 30% din pacienții din unitățile de terapie intensivă (UTI) au cel puțin una din aceste infecții IAAM. În țările slab- și mediu-dezvoltate, frecvența infecției dobândite în UTI este de cel puțin 2-3 ori mai mare decât în țările dezvoltate”.

În 2016, experții Centrului European pentru Controlul Bolilor Transmisibile (ECDC) scriau într-un raport despre IAAM în România că „spitalele sunt un mediu de risc pentru pacienții vulnerabili și nu toate infecțiile nosocomiale sunt preventibile. (…) Până și în cele mai bune spitale din cele mai bogate țări, pacienții se pot infecta din cauza arhitecturii spitalicești. Întotdeauna a fost și va fi așa”, scriau inspectorii ECDC.

„Însă, atunci când se raportează o rată de infecții foarte mică, putem bănui că este vorba de o subraportare. De asemenea, ratele mari de infecții raportate pot arăta că există o problemă, dar în același timp pot arăta conștientizarea, dedicarea personalului și un bun sistem de raportare”, se arată în raport, potrivit Radio Europa Liberă România.