Președintele executivului european, Jean-Claude Juncker, va prezenta cinci variante de dezvoltare a Uniunii în varianta cu 27 de membri

La summit-ul UE de la Roma, din 25 martie, președintele Comisiei Europene va prezenta un raport despre situația actuală, după ieșirea Marii Britanii, și cinci propuneri pentru viitorul Uniunii cu 27 de membri.

O schiță a documentului a ajuns în presă și este detaliată de The Telegraph.

Scenariul 1. Continuitate

În prima ipoteză, UE „menține cursul actual”, însă Juncker notează că viteza luării deciziilor „depinde de depășirea diferențelor de vederi pentru a ne concentra pe prioritățile pe termen lung”.

Cu alte cuvinte, procesul de luare a deciziilor rămâne la fel de complicat.

Juncker afirmă că această strategie va aduce până în 2025 doar „progrese limitate” în domeniul slujbelor, economiei și monedei Euro, în vreme ce în domeniul apărării cooperarea UE „se adâncește în domeniile cercetării, industriei și dotării comune”, permițând „crearea unor capabilități militare comune și a unei solidarități financiare pentru misiuni UE în străinătate”.

Argumente Pro și Contra: „Unitatea Celor 27 este prezervată” dar tot va fi necesară o „soluție comună” pentru problemele-cheie, cum ar fi imigrația și degradarea Euro.

Riscul, subliniază Juncker, este că în absența unei astfel de unități, Europa ar putea eșua în „reducerea decalajului între promisiunile de pe hârtie și așteptările cetățenilor”.

Scenariul 2. Totul pentru Piața Unică

UE renunță să încerce a mai rezolva problemele care o divizează, cum ar fi „imigrație, securitate și apărare”, iar cooperarea în rezolvarea acestora devine mai degrabă bilaterală, decât centralizată.

De asemenea, UE reduce nivelul de reglementare centralizată la circa o treime.

Aceasta înseamnă că până în 2025, Piața Unică devine „rațiunea de a exista”, prin întărirea circulației libere a capitalurilor și a mărfurilor, însă înăsprind-o în alte domenii, precum circulația persoanelor.

Argumente Pro și Contra: „Recentrarea priorităților”, concentrându-se pe Piața Unică, va face procesul decizional mai simplu și mai rapid, însă ar putea restrânge capacitatea UE de a-și satisface cetățenii. „Aceasta ar putea mări decalajul dintre așteptări și respectarea promisiunilor la toate nivelurile.”

Scenariul 3. Cine vrea mai mult, face mai mult

Crearea uneia sau mai multor „coaliții ale voinței” pentru a progresa în anumite domenii, cum ar fi apărare, securitate internă, fiscalitate și politici sociale.

Alte state, în fara acestor coaliții, își „rezervă posibilitatea” de a face mai mult.

Până în 2025, aceasta ar putea duce la crearea unei apărări mai eficiente a UE și la creșterea cooperării în schimbul de informații. Țările din Zona Euro se vor integra mai mult în domeniile fiscalității și chestiunilor sociale.

Argumente Pro și Contra: Juncker crede că această abordare ar prezerva unitatea UE, permițându-le unor state să nu participe, însă ea va face în mod natural ca drepturile cetățenilor UE „să înceapă să varieze în funcție de țările în care trăiesc”.

Aceasta va crea o Europă „cu două viteze”, în vreme ce decalajul dintre promisiuni și așteptări va începe să scadă în țările care vor decide să se integreze mai mult.

Scenariul 4. Mai puțin, dar mai eficient

UE decide să micșoreze lista de priorități și ceea ce face să facă mai eficient. Prin urmare, UE va fi capabilă să „acționeze mai rapid și mai decisiv”.

Juncker dă exemplul scandalului recent al emisiilor de eșapament la Volskwagen, și susține că această versiune a UE va avea „puterea și instrumentele” de a-i proteja mai bine pe consumatorii din Uniune.

Până în 2025, aceasta ar implica consolidarea pieței unice și concentrarea pe proiectele de cercetare-dezvoltare pentru a sprijini „digitalizarea și decarbonizarea” – adică proiectele ecologice.

Proiectul va presupune de asemenea un acccent mai mic pe alte probleme, cum ar fi piața muncii, politicile sociale și sănătatea publică.

Argumente Pro și Contra: Când va întreprinde acțiuni, UE o va face în mod mai concret și mai vizibil.

Pe de altă parte, va fi dificil pentru UE să decidă de unde să înceapă, deoarece, așa cum recunoaște Juncker, are dificultăți reale în a cădea de acord ce domenii ar trebui să fie prioritare și care nu”.

Scenariul 5. Mai mult, împreună

Recunoscând că actuala UE nu funcționează și că retragerea către un model mai „bilateral” nu va putea face față provocărilor globalizării, UE 27 „decide să delege mai multă putere, resurse și decizii în afara frontierelor”.

În acest scenariu – improbabil, date fiind dezbinările din rândul UE – procesul decizional devine mai rapid și mai eficient.

Până în 2025, aceasta ar însemna că „Europa vorbește și acționează ca un tot în economie și are un singur reprezentant în forurile internaționale”, iar o uniune e apărare este creată în colaborare cu NATO.

Argumente Pro și Contra: UE se mișcă mult mai rapid și mai puternic iar drepturile cetățenilor vor depinde mai mult de UE decât de țările lor.

Pe de altă parte, Juncker recunoaște riscul „alienării părții din societate care consideră că UE nu are legitimitate sau a preluat prea multă putere de la autoritățile naționale”.