Legea școlii

sau

anumite articole despre slujba și tainul dascălului

 

Așa cum s-a respectat din bătrâni la noi la Criț, pentru a menține pacea și a se păzi împotriva neînțelegerilor, scrise din memorie în anul 1593

Pastorul Laurentio Kusch, Sighișoara

MDXCIII

Pastore Coliti Sunt

In Articuli Anno à Chronata 1593

Renovati Anno 1698 existentibus

PD Johanne Nӧsner Pastore

Georgio Nußbaumer Viltico

Thoma Schnell Judice

Johanne Hirling Proviltico

Demetrio Kocs Projudice

Matthiam Goeldner Inap p.t. Rectore

 

Legea școlii

Despre slujba dascălului în școală

 

Dascălul trebuie să-i învețe cu asiduitate și devotament pe toți copiii trimiși la școală, să citească și să scrie; majorității băieților, pe lângă lecțiile de latină să le citească și pe cele de greacă și să îi examineze cu diligență din gramatică, pentru ca exerseye în ambele gramatici, atât cea latină cât și cea greacă.

 

Item. Acesta trebuie să le citească și celor mai mari băieți sâmbătă dimineața Catehismul și duminica și de sărbători Evanghelia, celor mici însă Catehismul așa cum este recitat în biserică, sâmbăta dar și duminica și în restul săptămânii, să îi lase să recite zilnic în germană și latină, de la început până la sfârșit, astfel încât să îl învețe pe dinafară.

 

Acesta trebuie să țină cu aceștia, sâmbătă după-amiază, un exercițiu de aritmetică, pentru ca aceștia să exerseze și calculul; Item. În toate zilele, la prânz, să cânte cu aceștia o oră, așa cum este regula în școală.

 

Să le interzică să vorbească germană între ei; de asemenea să facă Leges (= legi, reguli) și ordine bună între ei, așa încât copii de școală să se poarte onorabil și să nu provoace scandal copiilor altora cu obiceiuri grosolane sau cu jocuri, certuri, blesteme și înjurături, ci să fie potoliți, ut proficiant non tantum in artibus; sed etiam in bonis noribus et pietate. (… încât să nu facă progrese doar în arte = domeniile de cunoaștere libere, ci și în bune maniere și pietate.)

 

Despre slujba dascălului în biserică

 

Acesta nu trebuie să neglijeze officia (= slujba religioasă) din biserică duminicile și în zi de lucru, ci să participe și să țină cu cântece religioase de slavă, cu psalmi în latină sau germană, câte o dată cu motete deosebite (motete = bucăți melodice religioase)

 

Dacă necesitatea o cere și îi va fi impus de preot, acesta va trebuie țină câte o dată o predică sau să citească în biserică Catehismul și în rest în toate lucrurile (care țin de slujba lui) să îi fie ascultător și supus preotului.

 

Să țină o slugă bună, care să-l poată sprijini în ambele (,) în scoală cât și în biserică, care să sune (nota traducatorului: tragă clopotele) la timpul potrivit la officis (nota traducatorului: slujbele religioase). În deosebi să nu neglijeze să sune clopotul de noapte și clopotul de zi.

 

În probleme externe și ale comunității

 

În probleme ale comunității, dascălul să fie pregătit să citească și să scrie scrisori către autorități. (Limba administrativă era latina, pe care "autoritățile" satului se pare că nu o stăpâneau îndeajuns).

 

Dacă va fi chemat la împărțeli, să le descrie cu diligență și pentru o scrisoare de împărțeală de jumătate de ternion, scris pe o parte, să primească de. (denari) 16. Pe ambele părți de. 24. Dacă este mai mare den. 32. În ceea ce privește împărțelile mari, deoarece se pierd mai multe zile și este greu, acesta poate să primească și de. 40 sau 50. (Ternio = dimensiune uzuală în acele timpuri pentru coala de hârtie).

 

În ceea ce privește cererile de a scrie la Sibiu, să primească de la prima jumătate de ternion scris pe o parte den. 16. După care, pentru orice ternion den. 10. În ceea ce privește scrisorile simple de mărturie (declarații concise și simple ale martorilor) de la fiecare martor să primească den. 2. (ca fostă proprietate a abației Cârța, Criț a fost dat de regele Matei bisericii Sfintei Marii din Sibiu. De aceea, din punct de vedere al jurisprudenței, nu era subordonat Scaunului din Sighișoara ci Sibiului, unde trebuiau îndreptate spre soluționare cauzele simple, dacă se ajungea la recursuri, apeluri.)

 

Despre tainul dascălului

 

Fiecare, care deține un plug, să dea o măsură mică de grâne, din ceea ce i-a dat Dumnezeu, și un an pâine.

 

Oamenii bătrâni și neputincioși care s-au dat în îngrijirea propriilor copii, dar care totuși dau spre semănare fiece câmp de două ori, să dea din ambele recolte, fân și grâne 2/4 (două pătrimi), în legea dreaptă și niciun an pâine.

 

Cei care, însă, dau spre semănare doar o dată, să dea grâne și fân de fiecare doar ¼ cu legea dreaptă și niciun an pâine.

 

Tinerii căsătoriți care locuiesc ca jeleri, dau în primul an de căsătorie doar o cvintă, adică den. 5 și niciun an pâine.

 

La fel și alți muncitori cu ziua și locuitori, de asemenea și femeile sărace care nu dau nimic spre semănare nu dau mai mult de den 5.

 

Cine deține doar o jumătate de plug, acela să dea doar jumătate din tainul de grâne și pâine un an.

 

Unui meșter i se socotește meșteșugul la fel de mult ca unui agricultor plugul (,) de aceea meșterul care are o gospodărie proprie, să dea o plată întreagă și un an pâine, cel care însă este jeler, să dea jumătate din tainul de grâne și un an pâine. (în Criț Serrler, af’m Serrel = arendaș, ungurește zcellèr, românește jeler, cetățean fără drepturi politice depline).

 

Despre morți și inițierea femeilor

Pentru un mort mare, care este dus la groapă (cimitir) cu cântec se dă den. 25, pentru unul mic den. 16, din care o treime este a dascălului. (mort = procesiune mortuară, înmormântare)

 

Pentru clopotul mare se dă o pâine mare, pentru cele două clopote mici, fie cu cântec fie fără, se dau două pâini mici, care împreună fac cât o pâine mare de casă.

 

Pentru un copil care este botezat den. 1.

 

Lăuzele, când sunt inițiate dau o pâine mică, adică jumătate dintr-una mare. (După o naștere, femeile erau considerate necurate și nu aveau voie să-și părăsească casa, adică nu aveau voie să ia parte la viața religioasă sau publică până la "inițiere" = binecuvântare religioasă) .

 

De la fiecare nuntă se cuvine învățăceilor o friptură bună și o pâine udată (cu vin!), doi colaci și 2/8 (două optimi) vin. De la săraci se va luat ceea ce au ei de dat. (Învățăcelul învăța de la dascăl cum se ține o școală, la fel cum în meserie existau ucenici/calfe).

 

Dacă băieții mătură biserica, atunci custodele bisericii este dator cu vin de den. 4.

 

Când se participă la cele trei sărbători mari, atunci li se cuvine învățăceilor din partea custodelui bisericii o varză bună și două sau patru optimi vin, dacă vinul este mai scump sau mai ieftin.

 

Unui dascăl nou i se cuvine o căruță de lemne de la comun, și i se va da în fiecare an.

Despre dările dascălului

 

Când dascălului i se acordă o școală, acesta este dator domnilor ca mulțumire o pâine, o friptură și 4/8 (patru optimi) vin.

 

După care va mânca o mâncare de două mese (adică două feluri) la care dă pâinea și alte feluri, și o găleată de vin bun. Judele satului tot o găleată, preotul o jumătate și custodele bisericii tot o jumătate.

 

Aici se obligă si domnul jude să susțină dascălul, pentru ca fiecare să îi plătească tainul după drept, după aceste articole aici scrise.

 

Și astfel au fost scrise aceste articole din ce știau oamenii bătrâni și onorabili ai întregului Onorat Sfat aici din Criț. Și să fie citite în fiecare an când dascălul va da masa.

 

Vechiul an 1593 Noul an 1698