„Evenimentul zilei” continuă seria de dezvăluiri care arată că boala care a provocat cel mai mare dezastru în industria alimentară, din ultimii 50 de ani, putea fi stopată dacă ar fi fost luate măsuri efi ciente de combatere a virusului care ucide, în masă, animalele din gospodării și din ferme. După ce, luni, am arătat cum au ignorant autoritățile române averismentele Comisiei Europene, astăzi vă prezentăm dovada că ANSVSA putea să evite uciderea multora dintre porci. Acum, însă, ca și în cazul gripei aviare, oficiali din instituție se ocupă de afaceri și cer achiziționarea fără licitație a unor produse care trebuiau cumpărate de acum trei ani.

Epidemia de Pestă Porcină Africană (PPA) din țara noastră a atins un nou punct critic după ce a fost confirmat virusul în cea mai mare fermă de porci din Romania. Luni, autoritățile se pregăteau de eutanasierea a 140 de mii de porci din ferma de la Gropeni, județul Brăila, după ce au fost deja eutanasiați 35 de mii de porci din ferma de la Tichilești, din același județ.

A fost aleasă varianta extremă, de omorâre a întregului efectiv de animale cu toate că în Manualul Operațional de Intervenție în Focarele de Pestă Porcină Africană, document elaborat de ANSVSA în 2018 și reactualizat, se precizează că „autoritatea competentă poate limita aplicarea acestor măsuri doar la porcii suspecți de infectare sau contaminare cu virusul pestei porcine africane şi exclusiv la partea exploataţiei în care au fost ţinuți, în măsura în care aceste animale au fost adăpostite, ţinute sau hrănite într-un mod complet separat faţă de ceilalţi porci din exploataţie, atunci când ea consideră condiţiile prielnice acestui scop”.

În document se mai precizează, negru pe alb, că „se va preleva un număr suficient de probe de la porci în momentul uciderii lor, în vederea confirmării sau infirmării prezenţ ei virusului pestei porcine africane, în conformitate cu manualul de diagnostic”.Cu alte cuvinte a existat și există inclusiv varianta separării și eutanasierii animalelor bolnave, dar această măsură presupune muncă și organizare, ceea ce la nivel de ANSVSA se pare că nu există.

 

Afaceri pe seama epidemiei cu nașul lui Dragnea jr.

Între timp, însă, epidemia de PPA s-a extins iar focarele sunt confirmate continuu. S-a ajuns la 725 de focare declarate oficial și la 30 de județe afectate în mod direct sau indirect. Conform unor angajați ai ANSVSA, sătui de incompetența șefilor instituției, în Autoritate situația este scăpată de sub control. Se vorbește despre bioterorism și se cere convocarea CSAT-ului. Doar unora dintre șefi încă le stă gândul la afaceri. Conform informațiilor din interior, Gheorghe Stratulat, director de cabinet al Președintelui ANSVSA, face presiuni pentru achiziționarea de incineratoare și kituri de laborator în regim de urgență din fondurile speciale. Adică fără licitație, ceea ce în ANSVSA a devenit o modă. Gheorghe Stratulat a fost, până în 2017, Director general al Farmavet SA, firma lui Sorin Paul Stănescu, nașul fiului lui Dragnea. Farmavet este principalul beneficiar al tuturor dezastrelor din agricultura românească, furnizând kit-uri de laborator și dezinfectanți. Tocmai am aflat că cei de la Farmavet au făcut contestație pentru că autoritățile de la Tulcea au îndrăznit să nu achiziționeze dezinfectantul de la ei. Probabil că vor avea câștig de cauză în condițiile în care Gheorghe Stratulat încă folosește un autoturism Skoda, cu numărul B23FMV, înmatriculat pe firma Farmavet.

 

Achiziții „tabu” și angajări „pe pile”

Gheorghe Stratulat mai este cunoscut și pentru că în anul 2006, după criza gripei aviare, a făcut plângeri penale la DNA împotriva angajaților ANSVSA care nu au achiziționat materiale dezinfectante de la Farmavet! Procesele au durat ani de zile iar unii dintre cei acuzați de Stratulat au și decedat între timp.

Subiectul achizițiilor din ANSVSA este unul tabu. Pare a fi chiar secret de stat în condițiile în care din 2015 nu mai sunt afișate public achizițiile centralizate și nici planurile de achiziții anuale. La achiziții a fost adus pe funcție executivă un oarecare Emeric Marian Togan. Nu se știe de unde vine pentru că în declarația sa de avere scrie că în 2016, anul dinaintea venirii în Autoritate, nu a realizat venituri. Dar el are o calitate și anume că este fratele lui Cristian Togan, cel care ocupă funcția de Director general al Direcției de Control Oficial din ANSVSA. Cristian Togan nu are CV-ul publicat pe site-ul instituției. Nici secretarul general Stelian Caramitru nu are CV-ul publicat și nici Duicu Cristian, actual Director general de direcție. Cei doi aveau obligația de a-și publica CV-urile însă problemele din trecutul lor și mai ales legăturile cu Farmavet probabil că i-a împiedicat. Despre Caramitru se știe că a fost demis de două ori pentru incompetență, de către șeful lui de partid, Călin Popescu Tăriceanu. Odată pe când era șef în ANSVSA și, ulterior, când a ocupat funcția de prefect de Ialomița. Singurele informații care au putut fi obținute sunt din declarațiile de avere de unde am aflat că soția lui Caramitru câștigă bani frumoși din firma Farmasan din Urziceni. Firma, care se ocupă cu comercializarea produselor sanitar-veterinare, a înregistrat o dublare a cifrei de afaceri în 2017, pe fondul numirii soțului acesteia ca Secretar general al ANSVSA. Tot din declarația de avere am aflat că Duicu Cristian câștigă bani din salariu de angajat al ANSVSA dar și în calitate de consultant al Farmavet, de unde primește 54.000 de lei anual pe PFA-ul său. Cristian Duicu a fost arestat și cercetat penal pentru infracțiuni de serviciu, atunci când era șef la ANSVSA.

 

Firma „de casă”, furnizoare de personal

Spuneam că în ANSVSA domnește degringolada, însă o degringoladă ce pare controlată din exterior. În structura centrală sunt aduși oameni din teritoriu care au probleme de moralitate dar și de integritate. În cursul acestei luni a fost adusă în Centrală Maricica Chiriac, pe un post de șef serviciu. Maricica Chiriac a fost Directorul DSVSA Galați iar timp de patru ani a achiziționat produse numai de la Farmavet. Motivul este unul simplu, soțul ei este director regional al Farmavet. Acum doamnei Maricica Chiriac i se pregătește postul de director general al Direcției Laboratoare din structura centrală a ANSVSA.

Se vorbește despre bioterorism și despre genocidul porcilor. În realitate porcul pentru asta este crescut, pentru a fi sacrificat și consumat. Se mai vorbește și despre convocarea CSAT-ului. Doar despre atentat la siguranța alimentară și siguranța națională nu vorbește nimeni. Cât timp le mai trebuie procurorilor să deschidă un dosar in rem pentru ceea ce se întâmplă acum în zootehnia din Romania?

 

Anchetă internă… pentru informațiile din presă

În loc să se preocupe de limita rea răspândirii epidemiei de PPA, conducerea ANSVSA face anche te interne cu privire la scurge rea de informații din instituție. După apariția în „Evenimentul zilei” a documentului care demonstra că, până acum două săptămâni, nu se constituise celula de criză din cauza lipsei unor pioneze, capsatoare și hărți, secretarul general al instituției, Stelian Caramitru, a emis o notă internă către direcțiile tehnice cu privire la depistarea canalelor prin care ajunge informația despre incompetența conducerii ANSVSA către presă. Au fost cerute inclusiv celebrele note de relații de la angajații care au avut acces la unele documente și informații.

 

Funcționarii români nu aveau habar de normele europene

În „Raportul final privind un audit efectuat în România, în perioada 25 ianuarie-2 februarie 2017, în vederea evaluării punerii în aplicare a programului pentru supravegherea și pregătirea pentru situații de urgență în relație cu pesta porcină”, experții de la Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară a Comisiei Europene (CE) precizează că „programul actual de supraveghere a mistreților, în special supravegherea pasivă de slabă calitate, nu oferă garanție că pesta porcină africană ar fi depistată într-un stadiu timpuriu după introducere”. Din acest motiv, susțineau oficialii CE în 2017, va întârzia depistarea bolii și, prin urmare, punerea în aplicare a măsurilor de control, mărind riscul răspândirii ulterioare la porcii domestici, în special în exploatațiile nonprofesionale. În 2018, realitatea din teren demonstrează că temerile oficialilor de la Bruxelles s-au adeverit.

 

Funcționari nepregătiți

Pe de altă parte, experții CE au concluzionat că, deși autoritatea competentă dispunea de un plan de intervenție pentru pesta porcină africană și de un manual de instrucțiuni, într-unul dintre județele vizitate unele aspecte practice lipseau. De exemplu, nevoia de a calcula ratele de ucidere sau explicația metodelor de ucidere disponibile. Într-unul dintre birourile responsabililor cu aplicarea practică a măsurilor, personalul habar nu avea de posibilitatea de a utiliza dioxid de carbon și un container sigilat ca opțiune pentru uciderea purceilor. Funcționarii nu știau nici de instrucțiunile centrale publicate în 2015 care descriu dioxidul de carbon ca o posibilă metodă de ucidere.

 

Bază de date incompletă

Totodată, autoritățile compe tente au confirmat specia liștilor CE că baza de date națională, SNIIA, nu conține o evidență completă a coordonatelor geografice pentru toate exploatațiile înregistrate de porcine, astfel cum prevăd regelementările din Decizia 2000/678/CE a Comisiei. De asemenea, baza de date nu conținea o rubrică în care autoritatea competentă ar putea să introducă informații sanitare, așa cum prevăd normele europene în domeniu. „În consecință, baza de date nu poate fi utilizată pentru punerea în aplicare și verificarea restricțiilor de circulație în cazul apariției pestei porcine africane”, se arată în raportul experților de la Bruxelles.

 

Nu se respectă cerințele UE

Comisia CE a mai constatat, în timpul auditului, că nu există locuri de îngropare predeterminate pentru eliminarea carcaselor de porci morți. Autoritățile române au confirmat acest lucru dar au precizat că astfel de locuri ar fi stabilite pe bază de necesități, în consultare cu prefectura locală la momentul oportun. Însă, subliniază experții europeni, această măsură nu respectă Directiva 92/119/CEE. De asemenea, în gospodării și în explatațiile comerciale de tip A nu se respectă cerințele legale ale UE. Mai exact, porcii sunt identificați prin aplicarea unor crotalii pe care figurează un număr unic de identificare.

Ele sunt aplicate de veterinarii din circumscripție, care sunt responsabili de actualizarea bazei de date naționale. În schimb, porcii din exploatațiile comerciale industriale sunt identificați cu un semn alocat fermei și aplicat sub formă de tatuaj sau imprimat pe o crotalie de plastic, în conformitate Directiva 2008/71/ CE.

Un alt aspect sesizat de experții CE: veterinarii din circumscripție sunt responsabili de eliberarea certificatelor de sănătate pentru circulația tuturor porcilor pe teritoriul țării, ceea ce depășește cerințele UE. În context, niciuna dintre cele patru exploatații nonprofesionale sau comerciale de tip A vizitate de echipa de audit nu avea un registru actualizat al deplasărilor, ceea ce nu respectă Directiva 2008/71/CE.

 

Cum trebuie stabilită o zonă de protecție

Auditul efectuat de experții CE arată că stabilirea unor zone de protecție și de supraveghere necesită legătura între autoritatea veterinară națională și cea județeană. În cazul în care se confirmă un focar, Direcția veterinară județeană trimite coordonatele exploatației la ANSVSA, care furnizează o listă de localități în interiorul zonelor de protecție și de supraveghere. Localitățile sunt subdiviziuni ale zonelor de circumscripție, iar veterinarii concesionari sunt responsabili pentru exploatațiile dintr-una sau din mai multe zone de circumscripție.

Pentru fiecare localitate, Direcția veterinară județeană are detalii privind exploatațiile industriale comerciale, comerciale de tip A și nonprofesionale de porcine din localitate. Dacă o localitate este divizată de zona de protecție/supraveghere determinată de autoritatea competentă centrală, serviciile județene sunt cele care stabilesc exploatațiile care intră sub incidența zonei de protecție/ supraveghere.

 

Niciun exercițiu de simulare în patru ani

Deși au fost avertizate asupta riscului de pătrundere pe teritoriul țării noastre a pestei porcine africane, în ultimii patru ani autoritățile române nu au făcut niciun exercițiu de simulare care să pună în mișcare toți factorii responsabili. Așa cum arată raportul CE, cel mai recent exercițiu de acest gen a avut loc în anul 2014, iar anterior, în 2013. În 2014,participanții au inclus toate autoritățile veterinare județene, LNR, prefectul local și reprezentanții autorității competente centrale. Obiectivele simulării au inclus colectarea, ambalarea și expedierea probelor și investigația epidemiologică.

 

Sacrificarea celor 140.000 de porci, amânată

Directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare Brăila, Gicu Drăgan, a anuțat, luni, că a fost amânată demararea operațiunii de sacrificare a celor 140.000 de porci de la SC TEBU Consult, cea mai mare fermă de porci din România, a doua ca mărime din Europa. Patronul a cerut întrunirea unei comisii, pentru o evaluare exactă a pagubelor pe care le va suporta în urma eutanasierii porcilor și a şti care sunt pierderile acestui dezastru economic cu care se confruntă.

La faţa locului se vor deplasa şi inspectorii de mediu, care vor face verificări în ceea ce priveşte respectarea legii privind eutanasierea şi, ulterior, îngroparea cenuşii rezultate în urma arderii porcilor. Prefectul George Paladi a anunțat că în judeţul Brăila există 34 de focare de pestă porcină africană, în 19 localităţi, inclusiv municipiul Brăila, şi în trei ferme, până în prezent fiind eutanasiaţi peste 30.000 de porci.

 

Cum se iau măsurile în Germania

Spre deosebire de România, în Germania, stat în care nu există nici măcar un singur focar al pestei porcine, se iau în serios măsurile împotriva acestui virus. În timp ce autorităţile noastre au rămas indiferente la avertizările transmise în timp util de către specialişti, cele germane au intrat în stare de alertă maximă, odată cu descoperirea unor focare în ţări vecine precum Cehia sau Polonia. Mai mult, pe marginea drumurilor sunt montate, de câteva luni deja, panouri cu informaţii referitoare la pericolele aduse de această maladie. Şi nu oricum: informaţiile sunt redactate în mai multe limbi, în engleză, germană, poloneză, rusă, chiar şi în română (foto medalion).