În ultimii ani, sistemele care vizează limitarea cursei înarmării și evitarea „erorilor de calcul” cu consecințe potențial devastatoare s-au destrămat.
După Tratatul privind forțele convenționale din Europa, denunțat de Rusia în 2015, Tratatul privind forțele nucleare intermediare (INF) s-a încheiat în august 2019, după decizia Statelor Unite de a se retrage, a Washingtonul acuzând Moscova că i-a încălcat prevederile.
Mai mult, încheiat în 2010, New Start (Strategic Arms Reduction Treaty), a cărui rațiune de a fi este să reducă și să limiteze arsenalele nucleare ale Statelor Unite și ale Rusiei, nici el nu merge foarte bine.
Expirând în februarie 2011, discuțiile pentru reînnoirea sa sunt blocate, Washingtonul dorind să integreze China, ceea ce Beijingul refuză în mod evident.
În luna mai, un editorialist al cotidianului Global Times, care urmează linia Partidului Comunist Chinez, a pledat chiar pentru creșterea rapidă a unui număr de 1.000 de focoase nucleare în armata chineză.
În orice caz, suntem departe de o lume fără arme nucleare, pe care președintele Obama a schițat-o în aprilie 2009, în timpul unui discurs la Praga. Mai ales că, de atunci, Coreea de Nord a intrat în clubul țărilor cu astfel de arme iar China și Rusia și-au modernizat forțele strategice (Franța și Marea Britanie se pregătesc să facă la fel, ca și Statele Unite) iar India și Pakistan încearcă să le dezvolte.
În 2018, Pentagonul a ridicat vălul cu privire la o nouă „postură nucleară” care a evidențiat în mod special necesitatea de a dota forțele americane cu arme nucleare cu putere mică pentru a putea răspunde doctrinei rusești , afirmând că ea se bazează în parte pe conceptul de „escaladare-dezescaladare”.
Conform acestui concept, Moscova este tentată să folosească mai întâi arme nucleare tactice în cazul unui conflict cu NATO, estimând că Statele Unite nu vor putea răspunde în mod corespunzător doar cu armelele lor strategice. În plus, după cum subliniază Bruno Tertrais de la Fundația pentru Cercetări Strategice (Franța), el „sugerează că, dacă Rusia ar fi într-o situație de înfrângere, utilizarea limitată a armelor nucleare ar putea putea viza un sfârșit timpuriu al conflictului prin restabilirea disuasiunii”.
„Strategia și doctrina rusă accentuează utilizarea coercitivă și militară a armelor nucleare. Evaluează în mod eronat că amenințarea unei escaladări nucleare sau a primei utilizări eficiente a armelor nucleare ar servi la „dezamorsarea” unui conflict în condiții favorabile. Aceste percepții greșite cresc riscul de calcul și de escaladare”, a spus Pentagonul.
Actualizată în 2010, doctrina nucleară rusă tocmai a fost revizuită. Aprobată de președintele Vladimir Putin, a fost publicată pentru prima data de către Kremlin.
Astfel, menționând că Moscova a negat până acum acest concept de „escaladare-dezescaladare”, cotidianul rus Kommersant a menționat că o această doctrină revizuită și corectată ar putea „genera dezbatere”, având în vedere că „indică faptul că, în cazul unui conflict militar, politica statului în domeniul descurajării nucleare va avea drept scop prevenirea escaladării ostilităților și încheierea acesteia în condiții acceptabile pentru Federația Rusă și (sau) aliații săi”.
„Luată într-un sens larg, remarcă Kommersant, această frază poate fi interpretată ca o confirmare oficială a faptului că autoritățile ruse consideră că este posibilă utilizarea armelor nucleare la scară limitată pentru a obține un progres în conflictele cu arme clasice”.
În același timp, documentul indică, de asemenea, că Rusia „consideră că armele nucleare sunt doar un element de descurajare, a căror utilizare nu poate fi decât forțată și considerată ca o măsură extremă. Rusia face eforturile necesare pentru a reduce amenințarea nucleară și pentru a preveni deteriorarea relațiilor interstatale care ar putea provoca conflicte militare, în special nucleare”.
Cu toate acestea, această doctrină revizuită reafirmă principiul potrivit căruia Moscova „își rezervă dreptul de a folosi arsenalul său nuclear ca răspuns la utilizarea armelor nucleare sau a altor arme de distrugere în masă împotriva acesteia și (sau) aliaților săi, precum și în cazul agresiunii împotriva Federației Ruse cu arme convenționale, întrucât însăși existența statului ar fi amenințată”, scrie Opex 360.
Potrivit Kommersant, documentul detaliază, pentru prima dată, condițiile precise în care Moscova poate folosi arme nucleare, inclusiv „primirea de informații fiabile cu privire la lansarea de rachete balistice care atacă teritoriul Rusiei și (sau) al aliaților săi”, „ utilizarea armelor nucleare sau a altor arme de distrugere în masă de către inamic și aliații săi”, „ impactul unui atac inamic asupra instalațiilor critice și militare ale țării până la punctul în care abilitatea de a răspunde cu armele nucleare este perturbată” și „ agresiunea cu arme convenționale care ar putea amenința însăși existența statului” rus.
Printre potențialele amenințări, doctrina rusă citează deținerea de către alte țări de arme nucleare și alte tipuri de arme de distrugere în masă, proliferarea necontrolată a armelor nucleare, desfășurarea armelor nucleare ofensive în alte țări care nu le aveau inițial, instalarea de sisteme anti-rachetă și sisteme de atac din spațiu, precum și creșterea forțelor în apropierea granițelor Rusiei.
foto: Opex 360