Învăţase unele lucruri de la un medic german, care fusese trimis pe front urmare unei prostii pe care o făcuse într-un lagăr, tot felul de tehnici chirurgicale ciudate, dar extrem de eficiente, printre care injecţiile cu benzină "inima pământului" erau doar un fleac.
Soldaţii îl adorau, generalii nu ştiau ce să mai facă pentru el. S-a bucurat de clemenţă şi bunăvoinţă din partea comuniştilor, pentru că nici el nici frate-său, tatăl meu, vânătorul de tancuri bolşevice, nu au vrut să "întoarcă armele". Un alt doctor, bun prieten cu Victor Costin l-a scos pe tata "şocat" şi l-a trecut în rezervă. Uneori, unchiul, îmi spunea în glumă : "Vezi, nu i-a trecut şocul lui taică-tău. Ce pilot talentat a fost! În loc să câştige o poală de bani, s-a făcut istoric". Şi făcea un gest semnificativ, învârtind mîna la cap! Apoi râdea, ca unei amintiri.
Am invocat spiritul lui Victor Costin pentru că el mi-a spus ceva foarte important. "Medicii sunt oameni, nu zei. Unii cu multe păcate. Sunt mulţi cei care fac medicina numai pentru bani, sau poziţie socială. Dar nu-i condamna în bloc. Mulţi îşi fac meseria cum trebuie. Se fac multe greşeli, fiecare medic are un cimitir." "Unchiule", l-am întrebat, "cum este cimitirul tau, ca medic chirurg!" Ştiam răspunsul, un coleg de al lui mi l-a spus. Cimitirul doctorului în medicină şi filozofie Victor Costin Ştefănescu ar fi fost foarte sărac, ar fi avut doar două morminte, după mii, poate zeci de mii de operaţii! Pe front făcea şi douăzeci-treizeci de operaţii pe zi!
Dar şi aşa unchiul meu s-a lăsat de profesia de chirurg spunând că nu mai suportă un al treilea eşec şi a început o carieră în... pedagogie şi jurnalistică. A fondat "Tribuna Şcolii" şi apoi s-a ocupat ani buni de revistă. Uneori, la început, el scria toată revista! Unchiul Costin a fost primul medic de trei corpuri pe care l-am cunoscut. Vindeca, adică ameliora, corpul fizic, energetic şi pe cel spiritual.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
