Dobrogea și-a început integrarea politică și economică în România acum 145 de ani. Cum s-a văzut acum aproape un secol și jumătate acest pas care s-a dovedit mai târziu uriaș?

Dobrogea și-a început integrarea politică și economică în România acum 145 de ani, la 14 noiembrie 1878. Cum s-a văzut acum aproape un secol și jumătate acest pas care s-a dovedit mai târziu uriaș?

Am învățat la școală că „Dobrogea, vechi pământ românesc a fost pierdut în timpul domniei lui Mircea cel Bărtrân”.  Acest fapt s-a petrecut undeva în intervaul 1417-1421, spun cercetările de ultimă oră.

Cei 471 de ani de ocupație otomană au creat Dobrogei un aspect balcanic, cu o populație otomană, musulmană, dar și cu tătari precum și creștini ca bulgarii, grecii, evident și românii care trăiau în așezări rurale sau erau ciobani care iernau în Bărăgan și primăvara vindeau miei și oi turcilor.

Mai trăiau aici și occidentali numiți levantini pentru că aveau obiceiuri turcești dar și evrei.

Cum arăta Dobrogea la 1878?

Dobrogea otomană avea o cu totul altă conformație antropică decât azi. Constanța era un port uitat de lume din care doar plecau caice turcești cu mărfuri.

Așezarea civilă era ruptă de port, iar până la port riscai să înghiți praf și să te fugărească haite de câini sălbăticiți. Rușii, în 1829 distruseseră mica cetate otomană și totul rămăsese ruină.

Orașele esențiale pentru Dobrogea otomană erau Babadag- centru religios și de sangeac-forma otomană de organizare administrativ-militară.

Silistra, reședința Pașei și Tulcea, poarta de la Dunăre, după ce Brăila, la 1829, fusese retrocedată Țării Românești, încetându-i statutul de raia.

Așadar, Constanța era uitată de Dumnezeu și doar calea ferată Cernavodă-Constanța, construită de britanici a mai animat orașul cumva.

Că românii aveau pondere redusă, arată că primul primar al Constanței în 1878, când a intrat în drept adiministrația românească  a fost grec.

Moscheile populau Dobrogea, iar Biserica Greacă de la Constanța a fost semiîngropată pentru ca turnul cu cruce să nu depășească înălțimea minaretului celei mai mari moschei otomane de atunci.

Tulcea avea cel mai mare bazar otoman din afara spațiului turcesc etnic natural iar Babadag, o moschee apreciată în toată lumea

Cum s-a decis să revină Dobrogea la România?

În 1853-1855, Dobrogea a suferit enorm de pe urma Războiului Crimeii pentru că aici au fost cantonați francezi, britanici și otomani care pleacu spre Crimeea. Holera a făcut ravagii.

Rusia, înfrântă, a cedat Cahul Ismail Bolgrad otomanilor, care le-au alipit Moldovei al cărei suzeran era Imperiul Otoman. Erau abia  5000 km pătrați dar era fâșia pe care Rusia o folosea să aibă acces la Dunăre.

De la Paris, 1856, când a pierdut Pacea și până la Berlin 1978, când și-a luat revanșa. Rusia a vrut acele județe. Numai că zona, bogată, a fost populată de români. Kogălniceanu avea moșii acolo.

Intrată în Războiul din 1877, România aflase pe filiera serviciilor secrete incipiente că Rusia dorea acele județe, dar a ajutat Rusia, sperând că prin convenția din aprilie 1877, România va avea integritatea garantată.

Rușii, însă, au spus că acea convenție și-a pierdut valabilitatea când România a intrat în război și deci, la Berlin, Rusia putea lua acele teritorii.

Totuși, rușii sunt „gentilomi” și iau Dobrogea în contul unei părți de despăgubire și o oferă României, drept compensație. Urmează apoi certurile pe frontiera de sud cu Bulgaria autonomă, apoi din 1908 cu Bulgaria independentă până la Pacea de la București din 1913.

Kogălniceanu acuzat de corupție, Eminescu, „foc și pară” față de acceptarea „sălbăticiei ” în România

Mihail Kogălniceanu a fost considerat un erou al aducerii Dobrogei la România de posteritate. Atunci, a fost acuzat că a vândut rapid moșiile sale din Basarabia de Sud, știind că le vor lua rușii.

Mihai Eminescu a acuzat sălbăticia dobrogeană, a acuzat guvernul liberal că va arunca banii pe fereastră pentru a clădi în deșertul dobrogean și că Rusia ar fi făcut un cadou otrăvit pentru ca apoi Dobrogea să ne fie luată.

Mihai Eminescu a trăit să meargă în vacanță la Constanța, la un hotel din oraș, construit după 1878 și treptat și-a mai nuanțat poziția,

Până la 1916, la intrara României în Primul Război Mondial, Dobrogea era deja populată cu români din Muscel, erau orașe modernizate. porturi mărite, cale ferată extinsă la Mamaia.

Abia la 1908, România va plăti integral despăgubirile otomanilor care s-au expatriat după preluarea, la 14 noiembrie 1878, a Dobrogei de către România.