Procurorii DNA investighează persoane care au acumulat sume mai mari de bani decât bugetul alocat instituției într-un an de zile.

Procurorul-şef al DNA, Crin Bologa, a afirmat că suspecții folosesc metode dintre cele mai sofisticate pentru a ascunde bunurile pe care le-au obinut din fapte de corupție. În acest context el a precizat că anumite persoane investigate dispun de sume mai mari decât bugetul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

„Evoluţia actuală a investigaţiilor noastre arată că infracţiunile de corupţie şi cele asimilate infracţiunilor de corupţie, dar şi disimularea produsului infracţiunilor sunt comise în moduri din ce în ce mai sofisticate, utilizând circuite financiare complexe, răspândite în diferite jurisdicţii, pe teritoriul mai multor state.

Inculpaţii din dosarele Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt, în general, persoane instruite, bine relaţionate, cu acces la expertiză şi care au mijloace complexe prin care ascund produsul infracţiunii, iar noi trebuie să ţinem pasul cu aceştia.

Unele dintre persoanele investigate de noi dispun de sume mai mari decât bugetul Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, a declarat Crin Bologa.

Șeful DNA a participat la o dezbatere organizată de Asociaţia Epert Forum pe tema „Disimularea produsului infracţiunii - o provocare în recuperarea prejudiciilor cauzate de infracţiuni”.

În acest context, Crin Bologa a mai spus că au fost identificate metode care permit îmbunătăţirea rezultatelor investigării unor astfel de fapte. Astfel, el a arătat că sunt folosite instrumente moderne în domeniul investigaţiilor financiare.

Ce indicii iau în considerare procurorii

Acestea permit analiza unei cantităţi mai mari de date şi informaţii, o mai bună cooperare şi schimb de informaţii la nivel instituţional intern şi international. De asemenea procurorii au acces la baze de date relevante, iar acest lucru va uşura investigaţiile.

Mai mult, potrivit spuselor procurorului șef al DNA, anumite indicii, precum nivelul de trai peste limitele financiare sau sume de bani aflate pe numele unor rude, vecini, menajere etc. sunt suficiente pentru a declanșa urmărirea penală în anumite cazuri.

„Nivelul de trai peste limitele financiare, lipsa de bunuri sau a unor sume de bani reprezinta indicatori pentru demararea unei anchete penale. Sume uriașe de bani deținute de vecini, prieteni, menajere… Am identificat divorțuri formale ale unor persoane pentru disimularea produselor faptelor de corupție”, a explicat luni magistratul-șef al DNA.

DNA are în lucru 95 de dosare privind pandemia

În acest context, Crin Bologa a precizat că DNA investighează 95 de dosare care privesc posibile fapte de corupție ce au legătură cu achizițiile din timpul pandemiei. Pentru a fi luată urma banilor plătiți de statul român în schimbul produselor medicale, anchetatorii DNA au cerut comisii rogatorii în numeroase state.

„Avem in derulare comisii rogatorii pe toate continentele pentru găsirea de bani. În Africa, Asia, în Europa iar lista dosarelor deschise pentru fapte de pandemie a ajuns acum la 95 de dosare. Avem comisii rogatorii in Turcia și alte state ale lumii pentru verificarea traseelor financiare privind aceste achiziții de produse, știți că s-au luat izolete, aparate”, a mai spus Crin Bologa.

Potrivit spuselor sale, în dosarele trimise în judecată în prima parte a anului au fost reținute 71 milioane de euro.