DNA şi Parchetul General critică modificările propuse de guvern pentru codurile penale, deoarece încurajează "conduita abuzivă a funcţionarilor".
"În perioada 2014-2016, au fost trimise în judecată pentru infracţiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice şi 34 de persoane juridice, iar prejudiciile cauzate prin comiterea faptelor sunt de peste un miliard euro (1.048.341.902 euro). În prezent se află în lucru la DNA 2.151 de dosare având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu", arată DNA într-un comunicat.
DNA precizează că pedeapsa pentru infracţiunea de abuz în serviciu scade "nejustificat de mult", de la maximum 7 ani la maximum 3 ani, punctând că o serie de procese şi anchete vor înceta din cauza împlinirii termenului de prescripţie care, de asemenea, scade la 5 ani. În privinţa limitei de 200.000 de lei, aceasta este stabilită, conform DNA, "în mod arbitrar".
"Limita de 200.000 lei nu are nicio legătură cu decizia Curţii Constituţionale a României în ceea ce priveşte această infracţiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate", se menţionează în document.
Totodată, DNA atrage atenţia că orice faptă pentru care nu există plângere prealabilă depusă de partea vătămată nu va mai putea fi investigată.
Proiectul de modificare a Codului penal şi Codului de procedură penală depăşeşte limitele stabilite de Curtea Constituţională, se apreciază într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Referitor la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 Cod penal, PÎCCJ consideră că modificarea propusă prin proiectul de ordonanţă de urgenţă este de substanţă şi nu are în vedere transpunerea deciziei Curţii Constituţionale prin care s-a constatat că dispoziţiile actuale sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma 'îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii".În opinia reprezentanţilor PÎCCJ, stabilirea unui prejudiciu minim de 200.000 de lei de la care fapta constituie infracţiune ar încuraja, de fapt, infracţionalitatea.
dezincriminarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu nu are nicio legătură cu deciziile Curţii Constituţionale, raţiunea incriminării acestei infracţiuni fiind similitudinea cu infracţiunea de abuz în serviciu, cu diferenţa că este săvârşită din culpă.
O altă observaţie vizează decizia Curţii Constituţionale nr. 603/2015, în care se constată că sintagma "raporturi comerciale" din cuprinsul art. 301 alin. 1 din Codul penal este neconstituţională, în timp ce prin proiectul de ordonanţă de urgenţă se înlătură din norma de incriminare şi variantele alternative "pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat de foloase de orice natură".În susţinerea criticilor aduse proiectului de ordonanţă de urgenţă, PÎCCJ prezintă şi o statistică pentru perioada 2014-2016, din care reiese că pentru abuz în serviciu au fost trimise în judecată 1.960 de persoane, prejudiciul total din dosare ridicându-se la 196 de milioane de euro. Alte 202 persoane au fost deferite justiţiei pentru neglijenţă în serviciu, iar 215 pentru conflict de interese.
Dintr-o altă statistică reiese că doar în anul 2016 au fost trimişi în judecată pentru infracţiunea de conflict de interese doi parlamentari, 17 primari, patru viceprimari şi cinci directori.
Recomandările noastre
