Impact devastator al DNA pe piața internațională! Ce riscă România. Editorial de Anca Andrei

Impact devastator al DNA pe piața internațională! Ce riscă România. Editorial de Anca Andrei

Cea mai scumpă frunză din lume nu a reușit să se impună pe piața internațională ca brand al României. Nici măcar pe cea națională, deși realizarea și promovarea acesteia au costat peste 20 de milioane de euro. Cei mai abili specialiști de PR și marketing nu au știut cum să comunice străinilor că în România poți veni „să explorezi minunata grădina carpatică” sau că este „the land of choice”.

În schimb DNA și Laura Codruța Kovesi au plătit un preț de vreo 1000 de ori mai scump ca să-i convingă atât pe cei din țară, cât și din străinătate, că România este țara corupției. Și au și reușit. O mare parte din dezastrul economic care se prefigurează în anii următori li se datorează. Cine să mai investească în țara corupției? Ce oameni de afaceri să aducă bani în România, când a doua zi ar putea deveni ținte și vedete tv în cătușe cu zeița anticorupției pe fundal?

Propagarea spectacolului cătușelor prin toate mijloacele posibile ne va costa foarte scump și ne lua mult timp să acoperim acest mesaj devastator impregnat profund la nivel internațional. Este România mai coruptă decât alte state? O să vă dau doar exemplul moraliștilor din Olanda care au închis o investigație de spălare de bani după ce ING a plătit 775 de milioane de euro pentru a se uita complet subiectul. Iar ecoul în presa internațională a fost unul aproape surd.

Scandalul răsunător Dieselgate a însemnat miliarde de euro pierdute de nemți, scandalul Microsoft a generat găuri uriașe inclusiv pentru americani. Și totuși, nici nemții și nici americanii nu au atașată această piatră grea pe care trebuie să o poarte ori de câte ori ies în lume, cea a corupților.

Ne puteți urmări și pe Google News

Excesul de zel de la DNA a însemnta sute de vieți distruse, sute de afaceri închise sau blocate degeaba, dar cel mai mult a însemnat sute de milioane de euro aruncați pe fereastră, bani care puteau oricând fi investiți în spitale sau școli.

De ce spun asta? În ultima perioadă am intrat în contact cu mai mulți medici care s-au trezit cu plicuri în care erau înștiințați că DNA i-a monitorizat peste un an de zile pentru a descoperi dacă au săvârșit fapte de corupție. În urma unor banale reclamații neîntemeiate, procurorii au găsit de cuviință să le intercepteze telefoanele lor și ale familiilor lor, să-i fotografieze, să-i filmeze, să le atașeze GPS pe mașini… mai ceva ca unor teroriști periculoși. După un an, în care doctorii nu știau că cineva le supraveghează viețile, au primit un plic de la DNA prin care au aflat că au fost anchetați, dar că FAPTA NU EXISTĂ. Cât a costat această poliție politică? Câteva milioane de euro.

Un alt scandal monstru este cel provocat de dosarul Lukoil. Aici celebrul procuror Negulescu, zis Portocală, cel cu studii de Drept la Universitatea de Arte, a construit un dosar extrem de slab, dar anunțat cu surle și trâmbițe în toată presa. Prejudiciul era unul fabulos, de 1,7 miliarde de euro.

În decembrie 2015, instanţa de fond a constatat neregularitatea rechizitoriului întocmit de acesta, iar în ianuarie a dispus restituirea dosarului la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. În ianuarie 2016, PCA Ploieşti a anunţat, printr-un comunicat de presă, că dosarul Lukoil a fost din nou trimis în judecată după ce procurorii au remediat neregularităţile constatate de magistraţi. Tribunalul Prahova i-a achitat ieri pe toți inclulapții din dosar. Chiar dacă decizia nu este definitivă, DNA a pierdut un proces răsunător, un proces instrumentat de un procuror cu studii precare, cercetat diciplinar, cu limbaj suburban și care a reușit să blocheze o afacere de miliarde.

De ce ar mai investi rușii în România în acest context? Avem o creștere economică în anul 2017 de 7%, din care peste 6% este bazată pe consum, consum susținut de credite acordate cu mare ușurință de bănci sau IFN-uri. Acum BNR a impus pentru prima dată în ultimii 10 ani un plafon la creditare. Practic nimeni nu va mai putea plăti, ca rată, mai mult de 40% din salariu, iar condițiile de acordare a creditelor vor fi mult mai aspre.

În acest context, investițiile străine ar fi vitale pentru susținerea economiei românești. Dar cine să mai investească într-un loc aparent plin de corupți, în care dacă intri s-ar putea să prospectezi mai mult piața avocaților decât a altor domenii care să-ți aducă prosperitate.