Guvernul forţează păstrarea influenţei politice în procedura de numire a procurorilor-şefi ai DNA şi DIICOT. Cabinetul condus de Sorin Grindeanu susţine însă eliminarea totală a rolului Preşedintelui României. Dacă propunerea cabinetului PSD-ALDE ar deveni realitate, în cazul unui conflict politic Preşedinte - Guvern pe tema şefilor DNA şi DIICOT Preşedintele nu va mai avea nicio atribuţie.

Guvernul îşi anunţă intenţiile într-un punct de vedere trimis Parlamentului şi înregistrat în 7 aprilie. Opinia asumată de premierul Sorin Grindeanu vine ca urmare a propunerii preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, de eliminare totală a factorului politic din numirea şefilor ICCJ, DNA şi DIICOT.

Ce spune legea acum despre numirea şefilor parchetelor:

1. Preşedintele ICCJ este numit şi revocat de Preşedinte, la propunerea CSM.

2. Procurorul General, procurorul-şef DNA şi procurorul-şef DIICOT sunt numiţi de Preşedinte, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul CSM.

Ce a propus Călin Popescu Tăriceanu:

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a propus "schimbarea mecanismului prin scoaterea completă din procedura de numire a factorului politic", adică: Preşedintele României, ales prin vot, şi ministrul Justiţiei, numit politic de o majoritate în Parlament.

1. Procurorul General, şefii DNA şi DIICOT să fie numiţi de CSM

2. Preşedintele ÎCCJ să fie numit de ÎCCJ

Varianta lui Grindeanu:

În punctul de vedere trimis pentru proiectul lui Tăriceanu, Guvernul propune ca Procurorul General, procurorul-şef DNA şi procurorul-şef DIICOT să fie numiţi de CSM la propunerea ministerului Justiţiei, astfel:

- ministrul justitiei sa aiba prerogativa de a selecta candidaturile pentru functiile de procurori sef, avand obligatia ca la finalul procedurii sa inainteze CSM cel putin doua propuneri de numire (ale celor mai bine clasati candidati)

- CSM, in cadrul unei proceduri transparente, sa dispuna asupra numirii in functia de conducere

Guvernul nu explică care este "procedura transparentă" despre care vorbeşte. De asemenea, deşi recunoaşte că rapoartele MCV solicită evitarea interferenţelor politice în numiri, Guvernul susţine că trebuie să fie implicat şi ministrul Justiţiei, o funcţie politică.