Vineri, 22 februarie 2019, a avut loc prezentarea Raportului de activitate al DNA pe anul 2018. Curios cum sînt cînd vine vorba despre această instituție făurită și întreținută sub semnul saltului de la lupta de clasă la lupta împotriva corupției, m-am grăbit să umblu pe internet în căutarea amănuntelor care se dau de obicei despre un eveniment.

Știind din anii interiori ce însemna pentru Divizia Presă a Binomului, am rămas surprins la puținătatea informațiilor. Despre bilanțurile anterioare scriau de regulă comandanții de unități de presă militarizată, invitați de DNA să ocupe primele rânduri ale asistenței, de unde se ajungea mai repede la fripturile de după sindrofie. Să nu-i mai fi invitat anul acesta conducerea DNA? Din ce-am găsit ici- colo am priceput că la Bilanțul din 22 februarie 2019 au participat doar personalități aflate în legătură profesională cu instituția. Întreaga manifestare s-a desfășurat întro atmosferă de maximă sobrietate. Presa de ambele baricade a văzut în asta o evidentă decădere a DNA. Realitatea tv a titrat, în stilul isteric impus de Rareș Bogdan: DNA părăsită de toată lumea.

S-a vrut să se sugereze, sub semnul slugărniciei acestui post față de binefăcătoarea Codruța Kovesi, că o dată plecată Zeița, Tutancamon-ul epocii de Internet, Însăși Slujirea, lupta împotriva corupției s-a prăbușit. Lumea Justiției a scris în preambulul relatării: „Spre deosebire de anii trecuți, cînd președintele Iohannis și șefii SRI se înghesuiau la bilanțurile festiviste ale lui Kovesi, în 2019 dezastrul a fost anunțat de la o măsuță de Călin Nistor și adjunctul Marius Iacob, într-o atmosferă de tristețe totală.” Dacă Realitatea tv a vrut să sugereze că DNA a ajuns pe fundul prăpastiei, pentru c-a fost dată jos din copac Zeița, Lumea Justiției a vrut să impună teza unui DNA făcut praf și pulbere. Prin raportare la vremurile anterioare, cînd trona Faraoana, momentul de vineri, 22 februarie 2019, șochează. După momentul bilanțului pe 2015, făcut în 25 februarie 2016 de Codruța Kovesi, am scris pe cristoiublog.ro din 26 februarie 2016, sub titlul O altă Zi a Tovarășei Elena Ceaușescu: Ziua Bilanțului DNA! despre atmosfera nefirească, halucinantă de sărbătorire a Tovarășei:

„Bilanțul DNA a fost – cum i-ar fi zis Hemingway unui volum de amintiri despre șederea sa la Paris - o sărbătoare continuă. N-a fost vorba de bilanțul unei instituții. A fost vorba de ridicarea în slăvi a unei instituții. N-a fost vorba de bilanțul unei activități a unei instituții într-o democrație. A fost vorba de sărbătorirea unei activități: Lupta împotriva corupției în varianta cătușelor și arestărilor preventive. N-a fost vorba de analiza rece a unei persoane care conduce DNA, om și, prin urmare, supus greșelii. A fost vorba de cîntarea Codruței Kovesi. De la aniversările Tovarășei n-am mai întîlnit o asemenea ridicare în slăvi a unei ființe vii.

Președintele României, premierul, șeful SRI, ministra Justiției, ministrul de Interne, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, n-au venit la bilanțul unei instituții, una dintre instituțiile statului de drept. Au venit să prezinte omagiile lor Codruței Kovesi. Culmea a atins-o Raluca Prună, ministrul Justiției, care a folosit Bilanțul pentru a-i face un cadou Codruței Kovesi. Anunțul că a decis s-o reinvestească. Vă vine să credeți? Mandatul Codruței Kovesi se încheie la finele lui aprilie al acestui an. Cu două luni înainte, în cadrul festiv, un ministru al unui Guvern tehnocrat nu face din decizia de reinvestire a Codruței Kovesi prilejul unei analize temeinice, ci un moment de cadou festiv făcut Codruței Kovesi cu prilejul ședinței de Bilanț. A venit apoi, pentru a o concura pe Raluca Prună la răsturnarea lumii cu fundun sus, Livia Stanciu, președinta ÎCCJ. Din cîte știm noi, ÎCCJ e o instanță de judecată. În fața ÎCCJ se prezintă cu drepturi egale atît cel trimis de DNA în judecată cît și procurorul DNA. Livia Stanciu, careși zice judecător, a venit la Bilanțul DNA pentru a face elogiul DNA și a se angaja că va sprijini lupta împotriva corupției. ”

 

Am reluat aici, în 25 februarie 2019, un text publicat în urmă cu trei ani, în 26 februarie 2016, pentru a reaminti unul dintre cele mai jenante fapte ale postdecembrismului, dacă nu chiar ale României din ultima jumătate de secol: Transformarea bilanțurilor DNA din necesare momente de lucru în momente de sărbătorire de tip ceaușist: A Codruței Kovesi mai întîi. A luptei împotriva corupției din punct de vedere penal mai apoi. Notam atunci:

 

”Așadar, potrivit ștabilor grăbiți să-i pupe mînușițele noii Tovarășe a României, 2015 a fost un an de mari victorii în lupta împotriva corupției. E drept, în 2015 nu s-a dat gata nici o autostradă, sistemul de Sănătate a fost mai prost ca niciodată, România e țara membră a UE cu cele mai multe locuințe fără apă curentă, învățămîntul e la pămînt, o parte din români spală la fund babalîci italieni sau muncesc fără carte de muncă în Occident. N-am avut nimic din ceea ce ar face mai bună viața omului simplu. Am avut în schimb mari, nebănuite realizări la arestări preventive și trimiteri în judecată. Desigur și acestea au fost necesare. Dar să faci din ele o sărbătoare la care să participe primii oameni în stat asta mi se pare o chestie halucinantă. ”

 

Deplîngerea atmosferei în care s-a desfășurat bilanțul DNA pe 2018 își are temeiul în nostalgia după vremurile de halucinație ale Codruței Kovesi, dar și într-o manipulare. Potrivit Comunicatului dat de conducerea DNA „au fost invitați doar reprezentanți ai Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) și ai Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și au participat procurorul general al PÎCCJ, Augustin LAZĂR, prim adjunctul procurorului general al PÎCCJ, Laura OPREAN, vicepreședintele CSM, Nicolae SOLOMON și membri ai CSM, Cristian BAN, Codruț OLARU și Florin DEAC. De la ora 14:00 a avut loc prezentarea publică (doar în prezența reprezentanților mass-media) a sintezei Raportului de activitate pe anul 2018, prezentare urmată de o conferință de presă susținută de procurorul șef al DNA, Nistor CĂLIN și procurorul șef adjunct al DNA, Marius IACOB.”

Așadar absența Ștabilor nu se explică prin disprețuirea DNA de acum de către președinte, premier, ministrul Justiție, ci printr-o decizie a conducerii interimare. Raportul, pe care l-am citit cu atenție, se remarcă prin concentrarea pe activitatea specifică a instituției. El nu e ca pe vremea Codruței Kovesi un document triumfalist, în genul Rapoartelor prezentate de Nicolae Ceaușescu la Congresele convocate pentru ca El să fie reales, ci o radiografie profesionistă a realizărilor și împlinirilor. Iată un exemplu:

„Chiar dacă, din punct de vedere cantitativ, activitatea D.N.A. a înregistrat un trend descrescător față de anul precedent, iar acest lucru poate avea cauze multiple, un accent deosebit a fost pus pe asigurarea unui standard calitativ ridicat al activității de urmărire penală, pe verificarea de către șefii ierarhici a legalității și temeiniciei soluțiilor dispuse de procurori, astfel încît să se evite soluții de achitare din partea instanțelor de judecată. Scăderea numărului de rechizitorii (196 față de 381 în anul precedent) are cauze multiple: scăderea numărului de sesizări, reducerea numărului de procurori, modificările legislative intervenite, etc.. Concret, numărul sesizărilor primite de la persoanele fizice / juridice private sau instituții publice a fost de 1.513, în scădere cu 18% față de anul 2017, cu 47% față de anul 2016 și cu 54% față de anul 2015 când s-au primit 3.305 sesizări.”

Unii au explicat atmosfera de anul acesta prin existența unei conduceri interimare. Nu exclud această explicație, deși eu cred că la nivelul marii majorități a procurorilor rămași la DNA după plecarea vizitiilor și cameristelor Lulutzei, domină conștiința că instituția trebuie să se întoarcă la discreția cerută de ancheta penală și la profesionalismul reclamat de realizarea unor dosare beton. Vremea anchetelor spectacol astfel gîndite încît să acopere realitatea mizeră a răfuielilor politico -mafiote a trecut. Indiferent de motive, atmosfera bilanțului din 22 februarie 2019 e cea normală în cazul DNA. În sine prezența unor personalități din politică, administrație, din Servicii nu e dăunătoare.

Președintele, premierul, ministrul Justiției, ba chiar și șefii Serviciilor sînt bine primiți la bilanțurile DNA, cum sînt bine primiți la bilanțurile oricărei instituții a statului de drept. Cu o singură condiție: Să folosească prilejul prezenței pentru a înfățișa lucrătorilor de la DNA, dar și opiniei publice punctul de vedere al societății de la un moment dat asupra activității desfășurate de DNA. Data trecută Klaus Iohannis a venit la Bilanțul DNA pentru a-i săruta mînușițele Tovarășei Codruța Kovesi. Era normal însă ca în discursul său Președintele, care reprezintă societatea românească, să se refere și la abuzurile comise de unele unități DNA din țară în numele luptei împotriva corupției.

Pînă la urmă, la DNA va fi pus un șef. Nu știu cine va fi respectivul sau respectiva. Persoana face încă obiect de confruntare între diferitele state paralele din România de azi. Știu însă că atmosfera normală e cea de la Bilanțul de acum și nu cea de la Bilanțul de pe vremea Codruței Kovesi. Să sperăm că nu se vor repeta aberațiile de Ev Mediu de pe vremea Codruței Kovesi.