Una dintre cele mai cunoscute fortărețe medievale ale Europei și centru al puterii Rusiei este protejată de soldați cu aripi, ciocuri și gheare mortale. Inamicii sunt în principal corbii, dar și orice altă zburătoare care ar putea murdări sau deteriora cupolele savant decorate sub care se află birourile lui Vladimir Putin.
Încă din 1960, regimentul de gardă al Kremlinului avea o divizie specială supranumită „vânătorii de corbi”. Acești soldați vânau corbii din podurile clădirilor Kremlinului și îi împiedicau să-și facă cuiburi printre creneluri. „Ce lupte mai erau!”, își amintește, citat de Russia Beyond, șeful ornitologic al Kremlinului, pe care, coincidență, îl cheamă Kiril Voronin („vorona” înseamnă corb în limba rusă). Corbii (dar și porumbeii) au fost mereu o pacoste pentru Moscova și un coșmar pentru persoanele însărcinate cu întreținerea Kremlinului. Dincolo de faptul că distrug flori și mănâncă semințe din grădinile din incintă, ele sunt și purtători de boli. O altă problemă sunt excrementele lor: turnurile Kremlinului cuprind decorațiuni arhitecturale complexe, domuri și celebrele stele roșii. Curățarea acestui întreg ansamblu necesită o muncă colosală. De aceea, începând cu 1984, autoritățile s-au gândit să recurgă la păsări de pradă pentru a proteja patrimoniul uneia dintre cele mai vechi fortărețe medievale din Europa, rezidență a țarilor, a liderilor sovietici și a celor actuali, clasată în patrimoniul UNESCO.
Născută în Ziua cosmonauților
În parcul Tainițki, în interiorul zidurilor din cărămidă roșie ale Kremlinului, corbii revin la intervale regulate. Dar Alpha, o femelă de uliu, și camaradul ei Filia, o uriașă bufniță albă, îi gonesc în câteva minute. Alpha și Fila fac parte din actuala gardă ornitologică a Kremlinului. „Scopul nu este eliminarea tuturor corbilor ci de a le provoca teamă astfel încât să nu-și facă aici teritorii sau săși construiască cuiburi”, explică Alexei Vlassov, unul dintre șoimarii gărzii. După ce a încercat să sperie corbii cu înregistrări sonore ale păsărilor de pradă, fără succes, conducerea gărzii a decis să folosească de răpitoare în carne, pene și oase. Acestea din urmă trăiesc în permenență pe teritoriul Kremlinului, au regim special și urmează o perioadă de antrenament de câteva luni, potrivit AFP. „Toate păsările vânează diferit, dar ulii sunt sprinteni și extrem de rapizi pe distanțe scurte. În fața lor, corbii au puține șanse”, a subliniat Alexei. În ce-o privește pe bufnița Fila, „născută în Ziua sărbătorii cosmonauților” este „un vânător nocturn și total silențios”, a cărei simplă prezență îi împiedică pe corbi să-și petreacă noaptea în Kremlin”, a explicat dresorul ei, Denis Sidoghin. Sănătatea păsărilor Kremlinului este controlată regulat și fiecare are atașat un GPS. O pasăre este antrenată șase luni înainte de a se califica sau nu să vâneze ciori, și poate „servi” Kremlinul timp de 10-15 ani. La ora actuală, mai multe armate și firme de securitate din lume folosesc păsări de pradă, mai ales pentru distrugerea dronelor în zonele unde aceste aparate sunt interzise.
Lenin: nu mai risipiți muniția pe corbi
În epoca sovietică, gărzile Kremlinului reușeau cu greu să gonească corbii de pe clădirile Kremlinului și să le distrugă cuiburile. Potrivit memoriilor lui Pavel Malkov, comandant al Kremlinului după Revoluția bolșevică, gărzile, din plictiseală, trăgeau cu pușca „în masa neagră de corbi” care se afla sub copaci, înainte ca Lenin însuși să se plângă de faptul că soldații „strică muniție prețioasă” în vreme de război civil și să pună capăt acesti practici.
„Trebuie să existe un timp pentru muncă și o oră pentru distracție”, a scris în 1656 țarul Alexei I în manualul pe care l-a conceput pentru dresorii de șoimi de la curtea sa. Vânătoarea cu șoimi era o distracție comună a suveranilor europeni din Evul Mediu și o practică populară în Rusia, începând cu secolul XV. Inclusiv Ivan cel Groaznic era amator. Alexei I cheltuia anual pentru acest hobby 120.000 de ruble. La epoca respectivă, o casă modestă în Moscova costa 10 ruble.
Recomandările noastre
