Dispute în Zona Euro între politicieni și BCE. Mărul discordiei: euro digital

Dobânzi. Sursa foto: Arhiva EVZ

Pe măsură ce autoritatea Băncii Centrale (BCE) a crescut de la an la an, cele mai mari puteri din Europa au început să ridice o întrebare fundamentală: Unde se încheie controlul Băncii Centrale și unde începe autoritatea țărilor membre ale UE?

State importante din Uniunea Europeană precum Franța și Germania reclamă un control mult prea mare din partea BCE, mai ales de când banca centrală a Uniunii Europene insistă asupra euro digital ca alternativă de plată pan-europeană.

Ținta o reprezintă marii rivali, giganții americani precum Visa și Mastercard. Cel puțin nouă state din UE se opun acestui proiect.

Ce este Zona Euro, supravegheată de BCE

Zona Euro este o uniune monetară unică, în care 20 de țări din Uniunea Europeană folosesc euro ca monedă comună, renunțând la propriile monede naționale pentru a asigura o piață comună fluidă și stabilă.

Banca Centrală Europeană (BCE) este responsabilă de gestionarea euro, de controlul ratei inflației și de stimularea creșterii economice în toată zona euro.

Totuși, statele membre își păstrează controlul asupra bugetelor și politicilor fiscale proprii.

Ce înseamnă euro digital

Moneda digitală europeană, sau euro digital, ar fi un instrument financiar modern, o extensie digitală a bancnotelor și monedelor euro, emis și gestionat direct de BCE.

Profit. Sursa: Arhiva EVZ

Această versiune digitală ar permite cetățenilor din zona euro să facă plăți rapide și sigure, folosind portofele electronice, și ar reduce dependența față de giganții americani de plăți, precum Visa și Mastercard.

În prezent, aceștia controlează astăzi aproximativ 70% din tranzacțiile din Europa.

Euro digital este gândit ca un proiect de suveranitate monetară europeană, prin care UE să-și poată controla mai bine propriile plăți.

Totuși, pentru a menține stabilitatea băncilor tradiționale, BCE ia în calcul să limiteze sumele de euro digital pentru fiecare cetățean pentru a evita o retragere masivă de la băncile tradiționale.

Economia SUA și UE: Lecțiile Crizei din 2008

În urma crizei financiare din 2008, SUA și UE au urmat direcții economice diferite, cu rezultate contrastante.

SUA au adoptat rapid măsuri de stimulare economică masive și au permis Băncii Centrale a SUA, Rezerva Federală, să intervină în forță.

Economia americană și-a revenit rapid, cu o creștere solidă.

UE, însă, a adoptat o abordare mai conservatoare. Pentru țările europene, în special pentru cele din sudul continentului, criza a adus austeritate, iar redresarea a fost foarte lentă.

Astfel sectorul financiar din Europa a fost vulnerabil la șocuri economice și repetent la inovare.

Tensiunile Actuale: BCE vs. Guvernele Naționale

Pe măsură ce proiectul euro digital avansează, s-au intensificat tensiunile între BCE și guvernele naționale.

BCE urmărește prin acest instrument european să obțină independență față de platformele de plată din SUA.

Conform unui proiect, numai BCE ar decide cât de multă monedă digitală pot deține cetățenii în portofelele lor.

Toate acestea nu sunt deloc pe placul marilor guverne ale Europei.

Cel puțin nouă țări nu sunt de acord. Un grup care include Germania, Franța și Țările de Jos a argumentat că competența monetară exclusivă a Frankfurtului nu ar trebui folosită ca scuză pentru a „limita puterea lor de decizie,” arată Politico.

Pe de altă parte, Germania și Franța susțin că o limită prea strictă ar putea restrânge libertatea financiară a cetățenilor și ar crea percepția unei supravegheri excesive.

BCE răspunde acestor temeri și spune că vede în acest control o necesitate pentru a garanta stabilitatea financiară a întregului continent.

Scandalul reflectă o problemă mai profundă și anume definirea granițelor de putere între democrație și tehnocrație în gestionarea politicii monetare europene. Dar și o tensiune constantă între independența BCE și suveranitatea statelor membre.