Diplomația panda. De ce China trimite simpaticii ursuleți în întreaga lume. Putin, dus cu ursul, nu cu preșul

Pentru China, împrumutul urșilor este un mijloc de a strânge legăturile cu alte puteri. Diplomația panda este veche de mii de ani

Din vechi timpuri, politicienii chinezi și-au dat seama că urșii panda pot fi un instrument diplomatic. Care funcționează mult mai eficient decât s-ar putea crede la prima vedere. Fini psihologi, chinezii au învățat să se folosească subtil de natură pentru a-și impune interesele în negocieri.

„Când vorbim de urșii panda mereu se lasă cu zâmbete”. Autorul acestei declarații nu este defel cel mai zâmbăreț șef de stat: Vladimir Putin. Care, totuși, cu un zâmbet larg și îngăduitor, a rostit această frază alături de președintele Chinei, Xi Jinping, la Moscova. Cei doi lideri au vizitat doi ursuleți panda, la grădina zoologică din Moscova. Cei doi panda au fost împrumutați de China pentru 15 ani. Împrumutați și nu dăruiți. Și totuși, omul de gheață de la Kremlin s-a topit. 

„Aceste animale sunt unul din simbolurile Chinei și noi apreciem mult acest gest de prietenie”, a declarat Vladimir Putin, citat de Ouest-France. Liderul de la Kremlin a adăugat că vede în acest împrumut „un semn special de respect pentru Rusia”. Punct ochit, punct lovit. Cea mai populată țară din lume folosește regulat aceste îndrăgite animale pentru a-și strânge legăturile cu alte puteri mondiale. De la Franța, la Statele Unite, trecând prin Marea Britanie sau Germania. Este așa numita diplomație panda.

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Valentin Ceaușescu, apariție rară în public. Evenimentul pentru care fiul fostului dictator a ieșit din anonimat

Avuție națională în China, „ursul panda este văzut ca un cadou pentru a sublinia bunele relații cu un stat”, explică Samuel Richer, director de programe geopolitice pentru Asia, de la institutul Open Diplomacy. Ideea, firește, este de a valorifica „imaginea pozitivă a acestui animal, universal acceptată și percepută cu una pacifistă”, adaugă Richer.

Diplomația panda nu este o noutate. A început în secolul al VII-lea și, de-a lungul anilor, s-a dovedit infailibilă. Și Mao Zedong, fondatorul regimului comunist chinez, a folosit mult diplomația panda în anii 50, trimițând ursuleți în țările comuniste aliate Chinei, în special în Uniunea Sovietică și în Coreea de Nord.

Dar numai începând cu anul 1972 diplomația panda a început să devină realmente vizibilă pentru marele public. În plin Război Rece, Beijing și Washington au antamat o apropiere a relațiilor. Iar în februarie 1950, președintele american Richard Nixon a făcut o vizită istorică în China, uimind Occidentul. Guvernul chinez a anunțat atunci că va dona doi urși panda unei grădini zoologice din SUA. În aprilie, Ling-Ling și Hsing Hsing, doi urși panda, soseau la Zoo National , în Washington. Primiți de Nixon și de Prima Doamă, ursuleții reprezentau „un simbol vizibil al apropierii diplomatice între SUA și China”, analiza New York Times.

În anul următor, doi urși panda soseau și în Franța: Yen Yenși Li Li, oferiți de premierul chinez Zhou Enlai președintelui Republicii de atunci, Georges Pompidou. Urșii au fost instalați la grădina zoologică din Vincennes, la Paris. Din păcate, Li Li a murit după o lună, dar Yen Yen a rămas în capitala Franței până când s-a stins din viață, în 2000. Ulterior, trimiterile de urși panda au continuat. Între 1958 și 1982, China a oferit 23 de urși panda în nouă țări diferite. 

Dar, la începutul anului 1980, China a încetat să mai facă urși panda cadou. Mai profitabil a fost împrumutul. Țările gazdă pentru urșii trimiși de Beijing trebuiau să achite aproximativ un milion de dolari pe an, bani care erau vărsați centrului de protecția a urșilor panda din Sichuan, o privincie din sudul Chinei.

În 2012, doi noi panda, Huan Huan și Yuan Zi, au ajuns în Franța și au fost instalați la Zoo Parc din Beuval. Povestea lor reflectă evoluția stării relațiilor diplomatice între Franța și China. Sosirea lor sublinia reîncălzirea relațiilor bilaterale, după tensiunile generate, la sfârșitul anului 2008, după întâlnirea președintelui Nicolas Sarkozy cu Dalai Lama, spre iritarea Beijing-ului. Cei doi ursuleți au făcut și un pui, născut în 2017, care a fost botezat de Prima Doamnă a Franței, Brigitte Macron. Yuan Meng este numele lui și este primul panda născut în Franța.