Dinastia femeilor în Roma Antică. Împărații conduși de rudele lor feminine. Cum a reușit o familie africană să schimbe din temelii Imperiul Roman?

Dinastia femeilor în Roma Antică. Împărații conduși de rudele lor feminine. Cum a reușit o familie africană să schimbe din temelii Imperiul Roman?

În Roma Antică, faimosul compromis din 27 î.Hr. în care Caius Octavianus devenise Imperator Caesar Augustus, primus inter pares  - primul între egali, Princeps Senatus, continuând să mențină formal instituțiile republicane, nu rezolvase regula unei succesiuni. Epoca, numită Principat a fost multe decenii o republică golită de conținut. Istoriografia a denumit-o prima fază a Imperiului Roman, dar Imperiul Roman  nu a fost tehnic vorbind, o monarhie.

Pretorienii, adică gărzile din Italia, femeile din anturaj, Senatul sau însuși împăratul, armata din provincii,  scrie istoricul francez Eugene Albertini într-o clasică lucrare despre Imperiul Roman ajungeau să numească noul imperator. Toate acestea s-au petrecut în timpul primelor trei așa-zise dinastii, Iulia-Claudia, Flavia, Antoninilor.

Dinastia femeilor - Dinastia Severilor

Ca și Dinastia Flaviilor, Dinastia Severilor a venit la putere printr-un război civil, în 193 d.Hr. Septimius Severus se născuse la Leptis Magna, în Africa, undeva în Libia de astăzi. Avea origine amestecată, punică (cartagineză) și locală africană. Talentat în mânuirea armelor, a devenit general și guvernator provincial ca și fratele său pe care în timpul conflictului cu Pescenius Niger și Clodius Albinus, îl va plasa chiar în Dacia.

Dacă Traian fusese primul împărat din afara Italiei, Septimius Severus fusese primul împărat din afara Europei. După statuile păstrate, trăsăturile fizice îl fac să fi fost ceea ce azi am numi un împărat  „ de culoare”, fiind cel mult un „metis”. S-a afirmat în istoriografie că familia sa, deși a ajuns la înalte demnități, nu a știut niciodată latina așa cum trebuie. Evident, aveau destui angajați pentru asta.

O altă noutate este aceea că Septimius Severus a fost condus practic de soția sa Iulia Domna care primise titlul de Mater Castrorum în latină sau Meter Katron în greacă, adică „mama taberelor”. A fost prima soție căreia i s-a dedicat un cult. Cei doi au avut doi fii, Geta și Caracalla (Marcus Aurelius Antoninus).

Septimius Severus a murit în 211 d.Hr. fiind urmat de fiul său Caracalla (cognomen derivat din mantaua militară de care nu se despărțea) care și-a ucis fratele, pe Geta. În 212 d. Hr., arătând că el descinde direct din Antonini, Caracalla dă Constitutio Antoniniana care oferă cetățenia romană tuturor străinilor, peregrini din Imperiul Roman.

Dinastia Femeilor - Iulia Domna, sora sa și nepoatele sale

Caracalla va muri asasinat în 217. După ce Iulia Domna îl împinge pe prefectul pretoriului, Marcus Opellius Macrinus să fie împărat pentru un an, Dinastia Femeilor intră în acțiune. Iulia Domna avea o soră mai mare, pe Iulia Maesa. Aceasta, la rândul ei, mai avea două fiice, pe Iulia Soemias și Iulia Mameea.

Cele patru femei aveau origine siriană din Emesa, iar unele dintre ele erau chiar creștine. Iulia Soemias a reușit cu ajutorul mamei sale, Iulia Maesa să-și impună fiul, pe Elagabalus ca împărat până în 222 d.Hr. Ulterior, la moartea acestui scelerat, Iulia Maesa a reușit să îl impună ca împărat pe Severus Alexander, fiul Iuliei Mameea, care a domnit din 222 și până în 235 la finalul dinastiei.

Dinastia Severilor a fost ultima dinastie închegată din istoria Imperiului Roman care intra apoi în ceea ce numim epoca anarhiei militare și a împăraților soldați, Dinastia Severilor a dat cetățenia romană străinilor din Imperiu, dar după stingerea ei,  coeziunea a scăzut fiindcă nu toți își respectau îndatoririle de cetățean. Migrațiile, revoltele se țineau lanț, în provincii se autoproclamau împărați.  Imperiul intra în ceea ce s-a numit „criza secolului III”.