Lideri americani și europeni, începând cu Emmanuel Macron, au afișat divergențe, sâmbătă, la Conferința de Securitate de la Munchen, mare summit anual internațional pe chestiuni de apărare.
În loc să transmită un mesaj concret privind contracararea amenințărilor internaționale, Conferința de Securitate de la Munchen a devenit parcă un ring pentru reglare de conturi diplomatice, mai ales germano-americane.
Fără a se mai obosi să-și pună mănuși albe, secretarul american de Stat Mike Pompeo a replicat, după ce președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier (ascultat și respectat de germani) a criticat dur, cu o zi înainte, de la aceeași tribună, „egoismul național” propagat, potrivit lui, de președintele american Donald Trump. „Măreț din nou, chiar în detrimentul vecinilor și al partenerilor”, a lansat Steinmeier, țintind sloganul de campanie al lui Trump, mai ales în ce privește politica externă, „Să facem America măreață din nou”.
Aceste critici, și altele în același registru, „nu reflectă deloc realitatea”, a declarat, deloc prietenos, dar ironic , Mike Pompeo. „Am plăcerea să vă anunț că ideea potrivit căreia Alianța transatlantică este moartă e cu totul exagerată”, a declarat, citat de AFP, șeful diplomației americane.
Președintele Germaniei declarase că „principalul nostru aliat, Statele Unite, refuză, sub actuala administrație, chiar ideea unei comunități internaționale”. „Țările sunt invitate să-și pună propriile interese mai presus de cele ale tuturor celorlalți”, a deplâns Steinmeier.
Mike Pompeo a scos însă în evidență că Statele Unite, și nu Germania, au contribuit la consolidarea NATO pe flancul estic, la vecinii Rusiei, sau a condus efortul pentru a pune capăt „califatului” autoproclamat al grupării teroriste Statul Islamic , în Siria. „Acestea înseamnă că Statele Unite resping comunitatea internațională?”, a întrebat Pompeo.
„Occidentul câștigă”, a spus Pompeo ca răspuns adresat celor care „se îndoiesc de coeziunea transatlantică”.
Dar, după ce i-a succedat la tribuna de la Munchen, a fost rândul președintelui francez Emmanuel Macron să dea replica. „Există o slăbire a Occidentului” în fața Asiei și a Rusiei, a estimat Macron și „există o politică americană a unei forme de repliere relativă, a unei reconsiderări a relației sale cu Europa”, care trebuie luată în considerare. În acest context, Europa trebuie „să retrăiască ca o putere politică și strategică”.
Prins la mijloc în aceste divergențe între aliați, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut evitarea unei „competiții” între Europa și Statele Unite. „Nu trebuie să punem în față diferențele, minimalizând forța noastră comună”, a spus Stoltenberg.
În fața unor americani și europeni încleștați pe un alt dezacord: China. Washingtonul, uneori chiar la limita limbajului diplomatic, a făcut presiuni constante asupra europenilor să nu ofere acces gigantului telecom Chinez în viitoarele rețele europene de telecomunicații 5G, invocând riscurile de spionaj din partea Beijingului.
Șeful Pentagonului nu s-a ferit de cuvinte: „Acest lucru ar putea amenința în cele din urmă cea mai de succes alianță militară din istorie, NATO”, a avertizat Mark Esper, la Munchen. Un avertisment clar pentru europeni.
Până acum, majoritatea țărilor europene s-au făcut că nu aud avertismentele americane și s-au arătat dispuse să autorizeze, cu restricții, un acces al Huawei. Ministrul chinez de Externe, experimentatul Wang Yi, i-a invitat pe europeni să „facă o alegere independentă și înțeleaptă”, respectând „egalitatea pentru toate companiile”.
Tensiuni sunt vii și în domeniul energetic, domeniu în care SUA critică, jumătate protectoare, jumătate furioasă, „dependența” Europei de gazele rusești (și nu de gazul lichefiat american pe care americanii se străduiesc din toate puterile să-l exporte), denunțând și noul gazoduct rusesc Nord Stream 2. A cărui realizare nu au reușit să o împiedice, în ciuda unui arsenal de sancțiuni (mai mult sau mai puțin tardive și eficiente).
Susținut de Germania, gazoductul va transporta uriașe cantități de gaz rusesc în Europa, via Marea Baltică, ocolind Ucraina, în ciuda îngrijorărilor de fațadă ale doamnei Merkel pentru soarta economică a Kievului.
Mike Pompeo și-a suflecat mânecile și a anunțat, în legătură cu subiectul energetic, că Statele Unite vor finanța proiecte energetice în valoare de un generos miliard de dolari în țările Europei centrale și de Est, „pentru a-și consolida independența energetică față de Moscova”. Este vorba de Iniţiativa celor trei mări, platformă politică a țărilor membre UE din Europa Centrală și de Est, la care participă şi România.
Scopul Inițiativei este stimularea cooperării în regiune, accelerarea proceselor de modernizare a infrastructurii și consolidarea independenței energetice.