Noua mutație a coronavirusului, Omicron, a stârnit mare agitație la nivel mondial și multe țări au luat măsuri dure pentru a împiedica răspândirea acesteia. Interesant este faptul că reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au sărit două litere din alfabetul grecesc atunci când au ales numele pentru noua tulpină, reclamată oficial, pentru prima dată, în Africa de Sud.
Cele șapte variante de interes ale virusului poartă fiecare numele unei litere din alfabetul grecesc. Acum, cei de la OMS au sărit peste literele „Nu” și „Xi”. Ultima a fost evitată din motive clare, ce țin de numele președintelui Chinei, Xi Jinping.
Pe de altă parte, litera „Nu” poate fi confundată ușor cu „Xi”, ceea ce ar duce la tensiuni. Purtătorul de cuvânt al OMS, Tarik Jasarevic, a afirmat că se încearcă, astfel, evitarea „provocării de ofense”.
Doctorul Angela Rasmussen, virusolog la Universitatea din Saskatchewan, a spus că a realizat numeroase interviuri cu reporterii, în 2021, înainte de adoptarea sistemului grecesc de numire a variantelor virusului și s-a lovit de confuzii legat de variantele B.1.1.7 și B.1.351. Acestea sunt cunoscute drept Alpha, care a apărut în Regatul Unit și Beta, care a apărut în Africa de Sud.
„În cele din urmă, oamenii îi vor spune „varianta britanică” sau „varianta sud-africană”, a declarat Angela Rasmussen. Cu ajutorul literelor grecești se evită „stigmatizarea și discriminarea”, a mai spus aceasta.
Practica denumirii virusurilor după regiuni a generat confuzii în istorie, a explicat Rasmussen. Ebola, de exemplu, este denumit după un râu, care se află la mare distanță de locul în care a apărut virusul.
„Încă de la început pandemiei, mi-am amintit că oamenii spuneau: „I-am spus „gripa spaniolă”. De ce să nu-i spunem coronavirusul din Wuhan?”, a spus medicul.
„Gripa spaniolă nu a apărut în Spania. Nu știm exact unde a apărut, dar este o mare posibilitate să fi venit din SUA”.
Cei de la OMS au încurajat autoritățile naționale și presa să adopte noile denumiri. Ele nu înlocuiesc denumirea tehnico-științifică a virusurilor, dar ajută la combaterea stigmatizării unor națiuni.
