Majoritatea celor 1.2 milioane de bugetari primesc sporuri, dintre care unele sunt acordate din rațiuni aberante. 2021 va fi un an de criză economică, iar bugetul de stat nu mai poate susține aceste cheltuieli, avertizează specialiștii.
Urmează o criză, va scăpa bugetul de sporuri pentru bugetari? Sporurile sunt beneficii salariale de mare preț pentru bugetari, din motive evidente, relatează Digi24. În cazul unora, aceste sporuri le aduc chiar și mii de lei în plus, lunar, la salariu. Însuși premierul Florin Cîțu a fost luat prin surprindere de existenţa acestor beneficii și a anunțat o anchetă. Această analiză este motivul întârzierii proiectului de buget.
Condițiile vătămătoare sunt aceleași, dar șefii iau sporuri de 8 ori mai mari
Angajaţii de la Parlament primesc lunar un spor de 15 la sută din salariu pentru condiţii vătămătoare: undele electromagnetice. Deşi undele sunt aceleași, sporul şefilor este şi de 8 ori mai mare faţă de al angajaţilor de rând.
Un secretar general încasează un spor lunar de 3.030 lei, aproape cât un salariu mediu net pe economie. Cel mai mic spor îl ia un muncitor necalificat: 285 lei, chiar dacă se luptă cu aceleaşi unde electromagnetice ca şefii.
Angajații instituției Avocatului Poporului primesc spor pentru computer, pentru că lucrează în praf, dar și pentru bacteriile de pe birouri. Astfel, pentru condiții vătămătoare un director primește lunar 2.500 de lei în plus la salariu. Un șef de serviciu ia 1.600 de lei.
Judecătorii Curții Constituționale sunt stresați de două ori
Fiecare judecător al Curţii Constituţionale primeşte lunar două sporuri pentru acelaşi lucru. Primul se numeşte spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică şi este de 5.660 de lei brut. Al doilea, în valoare de 4.390 de lei, se numeşte spor pentru muncă în condiţii vătămătoare, care include din nou suprasolicitarea neuropsihică.
Angajații din Ministerul Educației primesc bani în plus la salariu pentru că lucrează într-un mediu toxic. Un secretar general primește un spor de peste 1.300 de lei la un salariu de aproape 12.000 de lei.
Pandemia a generat sporuri pentru angajații de la mai multe prefecturi din țară. Aceștia au primit 30% din salariul de bază o dată cu criza sanitară.
Cumulul de funcții aduce un spor consistent
Consultantul financiar Adrian Negrescu a declarat că aceste sporuri depășesc câteodată de două sau de trei ori salariul de bază încasat. Sunt 1,2 milioane de bugetari care primesc sporuri, adică majoritatea.
„Am mai găsit câteva sporuri interesante. De pildă, există spor de cumul de funcții la CNADNR, adică dacă ai mai multe funcții, primești un ban în plus. De asemenea, sunt sporuri pentru salariații care au titluri de doctor, de-aia avem atâția doctori în științe în România, pentru că reprezintă un 15 la sută la salariu”, a specificat Adrian Negrescu.
La Compania Națională de Drumuri, indemnizația de conducere și participare la ședință este de 35-50 la sută din salariul de bază. Pentru condiții vătămătoare, în aproape toate instituțiile, se dă un plus între 10-30 la sută din salariu. Pentru cumul de funcții, sporul este între 5 și 30 la sută.
Urmează o criză economică. Salariile bugetarilor s-au dublat în ultimii 4 ani
Specialistul atrage atenția că bugetul țării se apropie de colaps în aceste condiții. Mai ales că o criză economică generată de pandemie este inevitabilă. „Aceste sporuri cresc, avem inclusiv acest spor de pandemie. Cresc de la an la an și așa s-a ajuns ca salariile bugetarilor să se dubleze practic în ultimii 4 ani. Plătim aproape 85 la sută din ceea ce încasăm din taxe și impozite pentru salariile bugetarilor. Este imposibil de acoperit într-un an 2021, care va fi un an de criză și încasările bugetare vor scădea cu siguranță”, consideră consultantul financiar.
Ca soluții, analistul opinează că trebuie interzise transferurile și delegări de competențe ale persoanelor între instituțiile publice din România. Pe de altă parte, ar trebui stabilit un mecanism de evaluare a activității bugetarilor. În opinia sa, la concursurile de angajare ar fi bine să fie implicate și companiile private din domeniul resurselor umane. „În acest moment, știm cum se organizează concursurile de angajări la stat, unele dintre ele sunt simulacre, au componentă politică foarte puternică”, a arătat Adrian Negrescu.
Expertul mai spune că este nevoie de o nouă lege a funcționarilor publici, de o legislație coerentă, care să înscrie sistemul public pe baze legate de performanță.