Pensia medie a unui magistrat este de peste 18.000 de lei, deși contribuția de-a lungul carierei a fost de doar 1.300 de lei. Pe lângă sumele uriașe pe care le primesc din veniturile salariale, procurorii și judecătorii mai beneficiază și de alte ajutoare. Mai exact li se decontează medicamentele, transportul și chiria. În plus mai au și tot felul de sporuri halucinante, la care un român de rând nici nu visează.

Ca și cum nu ar fi suficient, senatorul PNL Marcel Vela a depus, la Senat, un proiect care prevede decontarea sumei alocate judecătorilor, procurorilor și personalului asimilat, nu doar a chiriei, ci și a ratei plătite pentru achiziționarea unei locuințe, în cazul în care aceștia nu primesc locuințe de serviciu, scriu jurnaliștii de la Mediafax.

Așadar, magistrații nu numai că nu plătesc contribuții sociale ca și restul românilor, că li se decontează chiria, transportul și probabil în curând și aerul pe care-l respiră, dar acum un politician de la PNL dorește ca din banii statului să le mai plătim și ratele la locuințe.

Acesta și-a justificat proiectul spunând că astfel s-ar face economie. Dar întrebarea este de ce să nu plătim ratele tuturor românilor la bănci, care vor să-și achiziționeze locuințe? Pentru ce aceste diferențe nejustificate între categoriile sociale?

„În contextul pensionărilor masive din sistem sau a plecării magistraților și a personalului asimilat acestora către avocatură ori alte posturi din mediul privat, efectele acestei inițiative legislative sunt cât se poate de pozitive, deoarece aceștia vor fi fidelizați față de sistemul de justiție. Din punct de vedere al impactului bugetar, menționez că prin adoptarea acestei inițiative legislative nu vor fi majorate sumele de bani alocate deja de către sistemul de justiție pentru plata chiriei”, spune liberalul, potrivit sursei citate.

Deocamdată doar senatul Marcel Vela și-a asumat public proiectul, însă dacă PNL ar susține un astfel de demers cu siguranță ar pierde mult electorat întrucât nu ar face altceva decât să adâncească inechitățile sociale care au dus de fapt la dezbinarea care există astăzi în România.

Ce spune proiectul mega controversat

Inițiativa legislativă a senatorului PNL a fost înregistrată în procedură de urgență și vizează completarea articolului 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 care se referă la salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției.

Sunt introduse astfel cinci alineate la articolul respectiv care prevăd că:

„(8) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți care îndeplinesc condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. (1) și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, respectiv pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate. În această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1), dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate.

(9) Dreptul prevăzut la alin. (8) se menține în cazul transferului sau încadrării judecătorilor, procurorilor, personalului asimilat acestora și magistraților-asistenți într-o altă instituție din sistemul de justiție, indiferent pe ce rază teritorială se află aceasta.

(10) În situația prevăzută la alin. (8) compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință achiziționată pe timpul carierei. Compensația lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situația prevăzută la alin. (1) și pentru situația prevăzută la alin. (8), caz în care judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații asistenți optează pentru una dintre aceste situații

(11) Dreptul prevăzut la alin. (8) nu are caracter salarial și nu se impozitează.

(12) Condițiile de acordare a dreptului prevăzut la alin. (8) se stabilește prin ordin comun al ministrului Justiției, al președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție”, conform proiectului de lege.

În forma în vigoare este prevăzut la articolul 23 că: „judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, cărora nu li s-a acordat locuință de serviciu de către ordonatorii principali de credite, au dreptul, în condițiile art. 22, la compensarea diferenței dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuință de serviciu, potrivit legii, și chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condițiile legii. Acest drept nu are caracter salarial și nu se impozitează. Compensarea nu se acordă în cazul în care contractul de închiriere este încheiat cu rude de gradul I sau II”.

Senatorul PNL argumentează că proiectul va crea cadrul legal „ca suma compensatorie acordată în prezent cu titlu de chirie acestor categorii socio-profesionale, să poată fi utilizată de către acestea, opțional, fie în vederea achitării chiriei, fie în vederea achitării ratei (fracțiunii din rată) pe care o plătesc pentru achiziționarea unei locuințe”, potrivit expunerii de motive a inițiativei legislative.

Proiectul de lege a fost depus, în procedură de urgență, la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaților.

 

Te-ar putea interesa și: