Dezinformarea și dezordinea din informații în sens larg sunt simptome ale dezordinii sociale și politice, mai degrabă decât o cauză, se spune în studiu. Producerea și difuzarea deliberată de știri false - minciuni totale sau parțiale deghizate în jurnalism - a devenit o metodă dominantă pentru a contesta alegerile, pentru a modifica programele și politica guvernamentală și pentru reglarea de conturi cu concurenții comerciali. În toată regiunea, dezordinea informației reflectă dezordinea socială și politică, iar apelurile la identitate sunt foarte puternice. Divizările etnice și sectare agită spiritele. Omniprezența corupției a creat, de asemenea, un teren fertil pentru dezinformare, iar încrederea în stat este extrem de slabă. În ultimii ani, încrederea în guvernele din Balcani a oscilat între 25-35%.
Studiul recomandă tuturor celor interesați de viitorul Balcanilor Occidentali – societate civilă, organizații , donatori, guverne, Comisia Europeană, Parlamentul European să găsească o abordare comună și să atace în același timp, cauzele și mecanismele dezinformării în regiune. Uniunea Europeană trebuie să intensifice programele de sprijin pentru democrație și bună guvernare, pe lângă cele destinate procesului de extindere. Aceste programe trebuie să includă inițiative de susținere pentru media, menite să consolideze viabilitatea comercială și independența față de grupurile de interese politice și corporatiste, deoarece vulnerabilitatea financiară a media împinge către dezinformare. Studiul comandat de Parlamentul European face mai multe recomandări legate de modul în care media din Balcanii Occidentali pot fi sprijinite pentru a diminua dezinformarea și a crește încrederea cetățenilor în informațiile fiabile.
Ce să zic, situația nu este foarte diferită de cea din România!
Recomandările noastre
