Franța, Germania și instituțiile UE sunt în dezacord cu privire la relansarea Acordului privind investițiile cu China.

Tocmai când se credea că politica europeană în China nu poate fi mai dezbinată, cele mai puternice două țări din Uniunea Europeană sunt acum și ele în contradicție cu privire la relansarea unui acord de investiții cu superputerea autoritară. Pentru Franța, resuscitarea așa-numitului Acord cuprinzător privind investițiile UE-China (CAI) este „mai puțin urgentă” și „pur și simplu nu este practicabilă”, potrivit președintelui francez Emmanuel Macron.

Între timp, cancelarul german Olaf Scholz este în favoarea „reactivării” acordului, care a  fost anunțat la sfârșitul anului 2020, după ce Beijingul a impus sancțiuni mai multor membri ai Parlamentului European pentru că au remarcat încălcarea drepturilor omului de către China. Într-un interviu acordat Politico în timpul vizitei în China la începutul acestei luni, Macron a spus că el și liderul chinez Xi Jinping au discutat despre CAI, „dar doar puțin”.

„Am fost foarte direct cu președintele Xi, am fost foarte sincer, în măsura în care acesta este un proces european – toate instituțiile trebuie să fie implicate și nu există nicio șansă de a vedea vreun progres în ceea ce privește acest acord atâta timp cât avem membri ai Parlamentul European sancționati de China”, a declarat Macron pentru Politico.

Beijingul s-a dovedit capabil să împiedice UE să dezvolte o politică unificată pentru China, folosind amenințări, de la potențiale interdicții asupra vinului francez și spaniol până la avertismente potrivit cărora China va cumpăra Boeing american în loc de avioane Airbus francez. Dezacordul asupra CAI este doar un alt exemplu de divergență cu privire la politica Chinei în Europa, unde Beijingul a curtat cu diverse țări și le-a pus una împotriva celeilalte în diverse jocuri politice, îultimul deceniu.

Scholz vrea resuscitarea CAI

După șapte ani de negocieri întortocheate, CAI a fost finalizată în grabă de fostul cancelar german Angela Merkel, la sfârșitul președinției de șase luni a Consiliului UE, la sfârșitul anului 2020. Merkel a încercat să încheie acordul și să bată palma cu Beijingul înainte ca Washingtonul să poată exercita presiuni pentru a-l bloca, provocând tensiuni cu viitoarea administrație a președintelui american Joe Biden.

Germania a fost mult timp cea mai vocală majoretă pentru CAI datorită amplorii investițiilor sale în producție în China, în special în sectoarele de fabricare a mașinilor și a produselor chimice. CAI le-ar fi făcut puțin mai ușor pentru companiile europene să investească în China și să-și protejeze proprietatea intelectuală acolo. Dar criticii au condamnat protecția slabă a lucrătorilor și s-au întrebat în ce măsură ar putea fi aplicată.

La scurt timp după ce acordul a fost anunțat, Beijingul a impus sancțiuni mai multor parlamentari europeni ca răzbunare pentru criticile lor față de încălcările drepturilor omului în regiunea agitată Xinjiang. Acordul, care necesită ratificarea de către parlamentul european, a intrat în înghețare politică. Scholz, care pare să o imite uneori pe mult mai populara Merkel, ar dori să scoată CAI „din congelator” – dar a avertizat că „acest lucru trebuie făcut cu grijă” pentru a evita capcanele politice, potrivit unei persoane pe care a informat-o direct, dar care dorește să-și păstreze anonimatul.

„Este surprinzător că Scholz încă crede că aceasta este o idee bună, în ciuda contextului foarte schimbat de acum câțiva ani”, a spus un înalt oficial al UE, care a vorbit sub rezerva anonimatului pentru a discuta liber probleme diplomatice sensibile.

Sucursalele UE s-au împărțit

Nu numai că țările UE sunt împărțite în ceea ce privește modul de abordare a CAI, ci există și o ruptură între instituțiile de la Bruxelles.Cu membrii săi sancționați, Parlamentul European este sigur că va respinge orice nouă încercare de ratificare a CAI. Dar, la fel ca Scholz, și președintele Consiliului European, Charles Michel, speră să resusciteze acordul.

El a discutat despre acest lucru cu liderii comuniști chinezi, inclusiv în timpul vizitei sale la Beijing la sfârșitul anului trecut, potrivit unui înalt oficial al UE familiarizat cu problema, dar care nu a fostautorizat să vorbească public. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a împiedicat însă încercările lui Michel de a reintroduce acordul pe agenda de la Bruxelles.

Von der Leyen este mult mai sceptică cu privire la interacțiunea cu China, invocând agresiunea în creștere în străinătate și represiunea în țară. Von der Leyen l-a însoțit pe Macron într-o parte a călătoriei sale în China la începutul acestei luni, dar a spus despre scurta ei întâlnire cu Xi Jinping și alți oficiali chinezi că subiectul CAI „nu a apărut”. Ea a susținut public că înțelegerea trebuie „reevaluată” în lumina deteriorării relațiilor dintre Beijing și Occident.

Între timp, oficialii chinezi au făcut propuneri lui Michel și altor lideri europeni, sugerând că China ar putea ridica unilateral sancțiunile împotriva membrilor Parlamentului European – dar numai cu o „garanție” că CAI va fi în cele din urmă ratificat. Un purtător de cuvânt al lui Michel a declarat că o reuniune informală a miniștrilor de externe ai UE va aborda relațiile UE-China pe 12 mai.

„În urma acelei discuții, vom evalua atunci când subiectul Chinei va fi din nou pus pe masa Consiliului European”, a spus el. În timpul aceluiași interviu din POLITICO, Macron a provocat consternare în capitalele occidentale când a spus că Europa nu ar trebui să urmeze America, ci să evite în schimb să se confrunte cu China cu privire la obiectivul ei declarat de a ocupa cu forța insula democratică Taiwan.

Manfred Weber, șeful Partidului Popular European de centru-dreapta, cel mai mare partid din Parlamentul European, a descris comentariile președintelui francez drept „un dezastru”. Într-un interviu acordat presei italiene, el a spus că remarcile au „slăbit UE” și „au scos în evidență marea ruptură din cadrul Uniunii Europene în definirea unui plan strategic comun împotriva Beijingului”.