Conceput pentru a trimite forțe expediționare în întreaga lume, modelul tricolor al unei armate „complete”, dar cu mijloace reduse, poate susține un angajament militar convențional cu un adversar cu capacități simetrice, la fel ca militarii de la Kiev înfruntând forțele lui Vladimir Putin?
În mod tradițional, șefii de stat major ai armatei franceze sunt reticenți în a discuta despre slăbiciunile trupelor lor. Acum însă, mai exact în cadrul audierilor desfășurate cu ușile închise în iulie în cadrul noii comisii de apărare a Adunării Naționale, al căror proces-verbal a fost publicat la începutul lunii august, au decis să abordeze subiectul cu sinceritate și responsabilitate. Aceste declarații sunt menite să-i convingă pe deputați să bage mâna în buzunar pentru bugetul armatei, după ce și Emmanuel Macron a promis o „reevaluare” a legii programului militar (LPM) actuale (2019-2025). Discuțiile ne oferă și detalii despre ceea ce se discută în interiorul statelor majore.
Audiat pe 13 iulie, șeful Statului Major al Apărării, generalul Thierry Burkhard, a descris în mod direct starea trupelor sale. „Abilitatea noastră de a fi o forță expediționară nu ne face instantaneu capabili să conducem un război de mare intensitate. Schimbarea de scară și recuperarea capacităților pe care le-am pus în plan secund reprezintă acum niște provocări”, a recunoscut ofițerul francez cu rangul cel mai înalt, adăugând că „douăzeci de ani de conflicte asimetrice (…) au dus la situații arbitrare care au redus anumite capacități”.
Această uzură a fost, până în ultimii ani, asumată de liderii politici, dornici să se bucure de „dividendele păcii”, expresie folosită în 1990 de Laurent Fabius pentru a justifica reducerea bugetelor militare cauzată de sfârşitul războiului rece. În ciuda unei „creșteri” care a început în 2017, bugetul francez de apărare se luptă acum să atingă 2% din PIB, după ce în anii 1980 depășea 3%. „Din 1945, marina [franceză] nu „a fost niciodată atât de mică” așa cum este astăzi”, a declarat amiralul Pierre Vandier, șeful Statului Major al Marinei, în timpul audierii sale din 27 iulie.
Echipamente puține și vetuste
Ofițerii sunt cel mai îngrijorați în privința echipamentului. Deși recunosc unele progrese, cum ar fi vehiculele blindate, datorită programului „Scorpion”, sau submarinele nucleare, cu punerea în funcțiune a primei nave din clasa Suffren, militarii deplâng echipamentele prea puține sau uneori învechite. „Dintre capacitățile care ar trebui întărite, voi cita capacitățile de apărare sol-aer, dronele, artileria cu rază lungă, sistemele de informare și comunicații, serviciile de informații și mijloacele de traversare fluvială [barjele și podurile plutitoare]”, a enumerat generalul Pierre Schill, șeful de stat major al armatei, pe 20 iulie.
Simbol al acestei armate de tip „bonsai”, așa cum a fost descrisă într-un raport parlamentar publicat în luna februarie, este tunul autopropulsat Caesar, din care Franța are doar 76 de exemplare. 18 au fost trimise în Ucraina. O completare cu alte 32 de piese este deja planificată, dar nu va fi suficientă, spun ofițerii. „Ceea ce vedem în Ucraina mă face să cred că ar trebui să avem mult mai multe”, a sugerat generalul Schill. „Trebuie să fim capabili să înfruntăm un adversar și să îi provocăm daune semnificative de la primele contacte, ceea ce necesită artilerie cu rază lungă de acțiune”, a adăugat generalul Burkhard.
Potrivit unei note publicate la începutul verii de Observatorul de Artilerie, care reunește ofițeri și experți din domeniu, ar fi nevoie de 215 tunuri Caesar pentru ca armata să fie pregătită „la nivel înalt”. Aceeași constatare este valabilă și pentru forțele navale. „Din 1990 și până acum, rândurile Marinei s-au redus la jumătate”, a explicat cu regret amiralul Vandier, explicând că „este nevoie să îngroșăm rândurile și să accelerăm”. Astăzi, Marina are doar 19 nave mari, față de 37 în urmă cu treizeci de ani. Și sunt de așteptat „reduceri temporare de capacitate foarte mari”, din cauza întreținerii și a modernizării navelor care urmează: Franța va avea doar patru din șase submarine de atac nuclear în următorii doi ani, două din patru tancuri de aprovizionare până în 2029, jumătate din numărul navelor de patrulare până în 2030... Ca să nu mai vorbim de înlocuirea portavionului Charles-de-Gaulle, care trebuie decisă rapid, deoarece în 2037 actualul portavion va fi retras din activitate.
Stocuri de muniție „insuficiente”
În privința forțelor aeriene, situația este și ea tensionată. Din 1996 încoace a fost închisă câte o bază aeriană pe an, iar numărul acestora a scăzut cu 30% în perioada 2014-2019. Un efort considerat „excesiv” de către generalul Stéphane Mille, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene și Spațiale, care a cerut o „reechilibrare” în fața deputaților pe 20 iulie. Forțele Aeriene au acum doar 195 de avioane de vânătoare, de trei ori mai puțin decât acum treizeci de ani. Un nivel considerat prea scăzut pentru a asigura misiunea de descurajare nucleară, încredințată acum avioanelor Rafale ale forțelor aeriene strategice, dar și misiunile convenționale (suport trupe terestre, informații etc.) legate de un conflict de „intensitate mare”. „Fără îndoială că ar trebui să urmărim un nivel de 225 de aeronave pentru a ne putea îndeplini cu calm misiunile”, a indicat generalul Frédéric Parisot, numărul doi în Forțele Aeriene, în cadrul aceleiași audieri.
Nivelul stocurilor de muniție (date clasificate) pare că este, de asemenea, insuficient, potrivit șefilor statelor majore. „A predominat o logică a stocurilor reduse, avându-se în vedere că s-ar putea reface în scurt timp, dar ne dăm seama că este mai greu cu muniția. Lipsa mijloacelor financiare pentru a menține fluxurile a creat dependențe”, a recunoscut generalul Burkhard. „Prioritatea tuturor armatelor este de a depune un efort în privința stocurilor de muniție. Acțiunile trebuie adaptate la un context internațional mai solicitant și mai incert”, a subliniat amiralul Vandier. „Stocurile noastre, în special cele de rachete aer-aer (...), nu sunt la un nivel suficient: dacă ar fi necesar, am ajunge destul de repede la golirea depozitelor”, a recunoscut chiar generalul Parisot.
Ofițerii sunt cu atât mai insistenți cu cât consideră actuala situație geopolitică ca fiind explozivă. „Trebuie să privim acum cu luciditate (...) perspectiva unei confruntări globale”, a insistat amiralul Vandier în fața Comitetului de Apărare, dezvăluind că „pe mare, rușii [se aflau] în mod regulat la mai puțin de 2.000 de metri de navele noastre”. „Sistemele lor de arme sunt active, deoarece ne avertizează în mod regulat prin iluminarea navelor noastre cu radarele lor de control al focului”.
„Amenințările se înmulțesc și trecerea la acțiuni directe, așa cum s-a întâmplat în Ucraina, este o realitate, chiar și în Europa”, avertizează generalul Burkhard, amintind că „folosirea dezinhibată a forței a devenit din nou, pentru mulți, modalitatea de soluționare a disputelor”.
Solicitări „normale”
În cadrul Ministerului Forțelor Armate, nimeni nu este surprins de solicitările diferitelor corpuri de armată. „Președintele Republicii s-a angajat să reevalueze actualul LPM (bugetul multianual al armatei, n. red.), având în vedere situația din Ucraina. Este normal ca fiecare să-și formuleze solicitările”, susțin cercurile apropiate de Sébastien Lecornu, ministrul Forțelor Armate. Pentru a răspunde situațiilor de urgență, guvernul s-a angajat deja să respecte termenele bugetare planificate.
În 2023, bugetul apărării va crește cu 3 miliarde de euro, pentru a ajunge la un total de 44 de miliarde. Dar executivul nu exclude „actualizări” bugetare, în special pentru a completa stocurile de muniție aflate la cel mai scăzut nivel sau pentru a întări artileria. Actualul LPM prevedea o alocare de 7 miliarde de euro pentru muniție. În 2021, s-au adăugat deja 110 milioane de euro și ar putea fi decis un nou impuls, în special prin utilizarea unei părți din cele 300 de milioane de euro din creditele de plată înghețate la începutul anului.
„Proiectul legislativ este pe masă”, dă asigurări Ministerul Forțelor Armate. Dar ”concurența” dintre diferitele corpuri de armată va fi greu de arbitrat. Militarii știu totuși că vor trebui să renunțe la unele din ambițiile lor, atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ.
„Ne putem întreba dacă echipamentele avansate tehnologic, dar în cantități mici, sunt de preferat materialelor numeroase, mai vetuste, dar esențiale”, a declarat ministrul Sébastien Lecornu în fața deputaților pe 7 iulie, făcând referire la discuții ce vor avea loc „în toamnă”. Ca să nu mai vorbim de inflație, estimată în iulie la 6,1% pe an, care va reduce nivelul real al investițiilor prevăzut de buget. „Inflația va cântări destul de greu asupra bugetului armatelor. Nu am o soluție. Va trebui să fie luat în considerare și acest aspect”, a avertizat generalul Burkhard, notează lemonde.fr
(Traducerea Rador)