Deputatul AUR Lilian Scripnic, membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, cere Guvernului României să renunţe la operaţiunea planificată de ucidere a firmelor cu capital românesc. Contextul crizei anului 2021 conturează condiţiile unui dezastru previzibil, cu puţini supravieţuitori atunci când vine vorba de capitalul autohton. Ce se întâmplă, însă, cu agricultorii României?

În timp ce alte guverne occidentale pompează sume colosale în economie pentru a ajuta firmele locale să supravieţuiască pandemiei, politica coaliţiei PNL - USR PLUS - UDMR pentru întreprinzătorii români se desfăşoară sub sloganul „Scapă cine poate”, este de părere deputatul Lilian Scripnic. 

“Puterea a întors spatele economiei locale şi fiecare antreprenor e pe cont propriu. Pare că asistăm la o operaţiune planificată de ucidere a firmelor cu capital românesc.

Astfel, restricţiile impuse în 2021 de Guvern înrăutăţesc situaţia firmelor româneşti care au reuşit să supravieţuiască cu greu primului an de pandemie. Potrivit estimărilor specialiştilor, aproape 60.000 de firme ar putea intra, în 2021, sub semnul restructurării (insolvenţă, faliment sau suspendarea activităţii), pe fondul scăderii sprijinului oferit de stat şi accesului dificil la liniile de finanţare bancară.

În 2020, pe fondul pandemiei, firmele au acumulat datorii, şi-au rostogolit creanţele. Multe dintre ele au încercat să se reinventeze, însă criza a spulberat multe domenii de activitate, precum comerţul tradiţional, HoReCa, industria de evenimente etc. Antreprenorii şi-au consumat toate economiile pentru a salva locuri de muncă, pentru a oferi un necesar ajutor social angajaţilor, dar, din prisma mecanismelor economice, au înrăutăţit şansele de redresare a propriilor companii”, a declarat Lilian Scripnic. 

Dezastru previzibil pentru firmele românești

Potrivit deputatului AUR, prelungirea pandemiei, creşterea inflaţiei, scăderea consumului, accentuarea blocajului financiar, dinamica cursului valutar şi mai ales reducerea ajutorului oferit de stat creează, în 2021, condiţiile unui dezastru previzibil, cu puţini supravieţuitori atunci când vine vorba de capitalul autohton.

Reprezentantul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice susține că Guvernul este îngăduitor cu multinaţionalele care îşi desfăşoară activitatea în ţara noastră şi sunt experte în ceea ce priveşte externalizarea profitului, dar nu are niciun fel de scrupule atunci când vine vorba de firmele româneşti. 

“Nu are nici viziune şi nici voinţă politică pentru salvarea celor aproape 500.000 de IMM-uri, care angajează 66% din forţa de muncă din România”, a spus Lilian Scripnic. 

“Pentru toate aceste motive, cer Cabinetului Cîţu să renunţe la operaţiunea planificată de ucidere a firmelor cu capital românesc şi să vină urgent în Parlament cu un plan de sprijin real pentru economie. Altfel va rămâne în istorie ca un guvern antinaţional, care a împins România la periferia economică a Europei şi i-a condamnat pe români la sărăcie”, a conchis deputatul AUR. 

Ce se întâmplă cu agricultorii României?

Agricultorii mici și mijlocii ai României au fost și sunt afectați de criza în care statul român se află și, de altfel, se remarcă la nivel mondial, potrivit profesorului universitar clujean Avram Fițiu. Într-o astfel de stare, tot ceea ce înseamnă jucător mic cade și rămân în picioare jucătorii mari. La nivelul sectorului agroalimentar, criza a modificat complet sistemul de distribuție al fluxurilor de marfă.

”Astăzi, agricultorii sunt extrem de afectați, dacă vorbim de agricultori mici și mijlocii, fiindcă le-au căzut piețele de desfacere. Criza în care ne aflăm modifică complet sistemul de distribuție al alimentelor. 

Dacă până ieri sistemul de distribuție era la piață, unde țăranii își vindeau produsele, din cauza fricii predomină în prezent sistemele de distribuție direct la domiciliul consumatorului sau la locul de muncă. Pentru acest tip de distribuție, țăranii nu sunt specializați, nu au avut experiență în ultimii ani pentru a face distribuție directă la consumatori. Prin urmare, tot marii jucători, supermarketurile, sunt pregătite să facă prin curierat o distribuție la aceste canale. 

(...) Micii jucători pe sectorul agroalimentar nu sunt pregătiți pentru că nu au avut acest canal de vânzare în mod obișnuit. Ei știu să vândă prin intermediul canalelor directe - la târguri. Din cauza crizei, fluxurile alimentare la nivel mondial s-au modificat complet”, a declarat profesorul Avram Fițiu. 

„Ceea ce până ieri era un blestem, astăzi este o binecuvântare”

Potrivit acestuia, România este de departe țara europeană cea mai ferită, pe partea alimentară, de orice fenomen grav. “România are 4 milioane de gospodării țărănești, față de o țară precum Franța, care are doar 500.000 de ferme. Asta înseamnă că în România avem 4 milioane de gospodării care, de bine, de rău, sunt ferite de criză fiindcă își produc parțial propria hrană. Acesta nu este cazul Franței, Germaniei, Austriei, unde mare parte din sistem este racordat spre altă direcție”, a explicat Avram Fitiu. 

Față de restul statelor europene, România suportă din punct de vedere rural mult mai bine criza cu care se confruntă și care lovește puternic orașul, nu satul românesc. 

“Mare parte a populației depinde de fluxurile alimentare. Țăranul, de bine, de rău, se bucură de faptul că o parte din grijile lui nu sunt racordate la criză. Am putea spune că din punct de vedere alimentar, criza lovește cel mai puțin astăzi în România față de țările vest-europene care și-au distrus gospodăria și sistemul de agricultură de subzistență, cel mai perfect sistem de a face față unei crize. Noi suntem campioni europeni pe sistemul de subzistență. Ceea ce până ieri era un blestem, astăzi este o binecuvântare”, a conchis profesorul clujean.