Debarcarea lui Trump, cheia unui viitor fericit

Pentru oricine, cu excepția lui Donald Trump. Pe care Biden și colegii săi proeminenți au continuat și la această convenție să-l folosească pe post de sac de box.

Lui Trump i s-a atribuit, deci, întreaga vină pentru urmările americane ale pandemiei.

Or, asemenea verdicte sunt absolut neserioase. Urmările pandemiei s-au dovedit grave nu doar în SUA, în care Trump i-a precedat pe liderii europeni în a închide granița cu China.

Cele mai grave consecințe ale molimei s-au înregistrat în statele și orașele SUA conduse de guvernatori și primari democrați.

Dar nici măcar la New York, primul epicentru american al pandemiei, unde s-a decedat în primăvară de trei ori mai mult decât de obicei, nu s-a murit din martie până în mai atât de frecvent ca la Bergamo în Italia.

Unde și-au pierdut viața, în faza acută a epidemiei, de 11 ori mai mulți decât în media perioadelor comparabile ale altor ani.

În fapt, supramortalitatea americană nu i s-a datorat nici lui Trump, și nici neapărat doar pandemiei, în mod direct.

Sporul deceselor e situat cu aproximativ 28% peste cel al morților anunțate de Covid 19. Reiese din analizele medicale și statistice ale Universității Yale, că s-a murit mult de alte boli, de pildă de inimă, netratate fie de frică, fie din pricina aglomerării spitalelor ori a lockdownului.

Nu tocmai credibilă e promisiunea lui Biden de a rezolva el lucrurile cu pandemia și din perspectiva evoluției ei nefavorabile în Europa și varii alte zone.

Contradicții insolubile

Nepotrivirea vorbelor lui Biden cu realitatea se agravează o dată măsurate prin raportare la fapte de genul perpetuării și amplorii fără precedent ale violențelor comise de protestatari antirasiști în orașele și statele democrate.

Ori la declarațiile de la aceeași Convenție ale coechipierei sale, Kamala Harris, și ale altor proeminenți susținători democrați, ca Obama și Hillary Clinton.