Preşedintele UDMR – l-am numit pe Kelemen Hunor – a dezvăluit, vineri, o serie de amănunte incendiare privitoare la controversatul pact de colaborare parlamentară, pe care l-a semnat cu Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu.
Intervievat de jurnaliştii cotidianului maghiar „Kronika”, Kelemen Hunor a explicat că Uniunea a parafat o înţelegere cu PSD şi ALDE pentru o perioadă de nu mai puţin patru ani, lăsând să se înţeleagă că parlamentarii UDMR ar putea susţine o nouă formulă guvernamentală emanată de coaliţie.
Pact pentru patru ani
„Înțelegerea noastră cu coaliția condusă de PSD este pentru patru ani, sub condiția că vom analiza situația după fiecare sesiune parlamentară și vom decide cum procedăm în continuare. Dacă nu vrem să rămânem blocați cu cele 6,5 procente ale noastre, trebuie să avem un dialog cu cineva. În perioada următoare, trebuie să ne concentrăm pentru ca atmosfera anti-maghiară să nu crească, deoarece are de suferit foarte mult comunitatea noastră. Pe de altă parte, trebuie să ducem lucrurile mai departe pentru a nu renunța la niciunul din obiectivele comunității”, a declarat Kelemen Hunor.
Ne puteți urmări și pe Google News
Despre „fariseismul” lui Iohannis
Întrebat dacă UDMR va susţine, în Parlament, un nou guvern PSD-ALDE, Hunor a evitat să ofere un răspuns tranşant, dar a lăsat să înţeleagă că aleşii Uniunii ar putea vota o astfel de formulă, în condiţiile în care opoziţia se prezintă fragilă şi fragmentată. De altfel, preşedintele UDMR a criticat atât poziţiile exprimate de Klaus Iohannis pe marginea negocierilor privitoare la Statutul Minorităţilor, cât şi atitudinea liderului liberal Ludovic Orban. Potrivit lui Hunor, Klaus Iohannis a dat dovadă de „fariseism” când a susţinut, la Berlin, că România a rezolvat exemplar problema minorităţilor.
Miza supremă: Statutul Minorităţilor
Totodată, Kelemen Hunor anunţă că UDMR va încerca, de-a lungul verii, să găsească portiţe de dialog cu societatea românească pentru a diminua „valul anti-maghiar” stârnit în urma negocierilor cu PSD şi ALDE. De altfel, Hunor recunoaşte că principala problemă nu rezidă în pretenţia de a fixa ziua maghiarilor din România pe 15 martie, ci în tensiunile stârnite de intenţia reactivării controversatului Statut al Minorităţilor, care a fost şi este un veritabil măr al discordiei, în principal pentru stipulările referitoare la aşa-zisa „autonomie culturală”.
Următoarea ţintă: Codul administrativ
Deosebit de interesant este că (tot în cadrul interviului acordat jurnaliştilor de la „Kronika”), Kelemen Honor a anunţat că UDMR nu este dispusă absout deloc să facă un pas în spate în ceea ce priveşte doleanţele conţinute de Statutul Minorităţilor. Mai mult chiar, preşedintele Uniunii speră ca unele dintre acestea să fie rezolvate chiar în septembrie, cu largul sprijin al coaliţiei PSD-ALDE, când Parlamentul va lua în discuţie Codul administrativ, care a fost adoptat de Guvern după ce s-a aflat în dezbatere publică mai bine de un an.
Recomandările noastre
