Pentru mulți artiști adevărați, viața ia accente tulburătoare, drama prelungindu-se mult dincolo de scenă. Dumitru Furdui, de exemplu, un actor generos și devotat profesiei sale, a fost urmărit de un destin nedrept.

Dumitru Furdui (Tică Furdui) s-a născut pe 27 octombrie 1936, în Băilești, Dolj. De fapt, talentatul actor a fost născut la Soroca, în Basarabia, într-o familie de basarabeni care s-a refugiat în Oltenia, la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

Un mare actor iubit de public

A fost, fără îndoială, unul dintre cei mai iubiți actori români. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” în 1957, după ce fusese eliminat temporar în 1953, pentru că simpatiza cu revoluția anticomunistă din Ungaria. S-a consacrat ca interpret de comedie în teatru și televiziune.

Tică Furdui a jucat pe scenele bucureștene, la Teatrul Național, la Bulandra şi la Teatrul Mic. De asemenea, a avut succes și în cinematografie. A jucat în 16 filme românești și în câteva franțuzești. Cele mai cunoscute și îndrăgite roluri le-a avut în Brigada Diverse intră în acțiune, BD în alertă, B.D. la munte şi la mare. El era ”milițianul” Cristoloveanu.

Însă cenzura comunistă și faptul că era urmărit de Securitate l-au forțat să părăsească țara. Se stabilește la Paris, în 1982, ca refugiat politic. Acolo, a lucrat ocazional în cinematografie și ducea o viață retrasă, exilul neoferindu-i restartul visat.

Dumitru Furdui s-a refugiat în cărți critice cu propaganda

Fiul marelui actor, Tudor Furdui, este crainic al știrilor sportive la TVR. Acesta este convins că tatăl său a fost un model de rezistență în fața dictaturii comuniste.

„Tata a plecat fără regrete din lumea asta. Și cred că la fel a plecat și din România în 1983, cu ceva ani înainte de căderea regimului comunist. El a realizat, poate înaintea multora, ce se întâmplă și a decis să facă acel pas, a ales să plece”, a afirmat Tudor Furdui, pentru impact.ro.

Tudor Furdui susține despre tatăl său că nu a suportat cenzura, ceea ce l-a făcut să aleagă calea exilului. „Nu a putut suporta ideea că cineva poate alege să-și bată joc de munca lui. Iar atunci când i-au cenzurat piesele scrise, dintre care cea cu Ștefan Bănică, „Happy end la miliție”, s-a jucat de 500 de ori pe scena Teatrului la Ploiești în doar 3 ani, a spus până aici! Și a ales să plece, fiindcă cenzura alesese la rândul ei lucruri care nu i-au plăcut deloc tatei”, povestește Tudor Furdui.

Este cunoscut faptul că cenzura în regimul comunist era regulă. Era greu să faci artă adevărată, era aproape imposibil să fii un actor cu adevărat liber. Dumitru Furdui și-a găsit refugiul în scrierea mai multor cărți despre teatru, inclusiv o carte în care a criticat rolul de propagandă pe care comuniștii îl oferiseră nobilei arte a Thaliei. Una dintre ele se numește „Lumea teatrului românesc” și constituie o istorie a teatrului românesc în perioada comunistă. În această carte, actorul stabilește o paralelă între teatrul de după 1990 și teatrul din perioada anterioară, când era un mijloc extrem de eficient de propagandă comunistă.

O moarte suspectă

Moartea actorului a survenit în circumstanțe neelucidate. Dumitru Furdui a căzut de la etajul 8 al imobilului în care locuia, situat la o periferie a Parisului. Una dintre cauzele vehiculate ar fi fost suicidul, însă unele surse spun că de vină era și consumul de alcool. Vecinii acestuia au anunțat imediat Salvarea, medicii nemaiputând face nimic pentru a-i salva viața. Poliția franceză a demarat o anchetă la acel moment, însă nu a oferit concluzii, chiar dacă decesul reputatului actor s-a petrecut în circumstanțe misterioase.