Evenimentul Zilei > Actualitate > Înainte de arestare, „Regele Asfaltului”, milionarul Horpos, a acordat un interviu „Evenimentului zilei”: „S-au direcționat bani, noi am fost redirecționați să muncim, de către politicieni”
Înainte de arestare, „Regele Asfaltului”, milionarul Horpos, a acordat un interviu „Evenimentului zilei”: „S-au direcționat bani, noi am fost redirecționați să muncim, de către politicieni”

Înainte de arestare, „Regele Asfaltului”, milionarul Horpos, a acordat un interviu „Evenimentului zilei”: „S-au direcționat bani, noi am fost redirecționați să muncim, de către politicieni”

După „apusul” lui Nelu Iordache, afaceristul Alexandru Horpos a rămas cel mai mare asfaltator din țară. Înainte de a ajunge și el după gratii, a acordat un interviu pentru „Evenimentul zilei”.

Doi dintre cei mai impor­tanți asfaltatori din România,  Alexandru Horpos (Straco), şi Dan Besciu (Euroconstruct 98 Trading SRL) au fost reținuți miercuri, într-un dosar de spălare de bani, delapidare şi evaziune fiscală. Prejudiciul: 34 milioane de lei. În luna noiembrie, Horpos a dat un interviu pentru EVZ în care s-a plâns că oficialii din CNADNR  îşi bat joc de banii publici şi a vorbit despre rolul politicienilor în lucrările de infrastructură.

EVZ: Cât de benefică este implicarea politicului în domeniul construcțiilor de drumuri?
Alexandru Horpos: Politicul ar fi trebuit să traseze niște linii clare cu ce vrea să facă pe piața drumurilor, din 1990 – încoace. Este părerea mea și a altor constructori. Ce vrem noi să facem, autostrăzi de la est la vest, suspendate etc. Trebuia un plan pe care fiecare Guvern să îl schimbe doar puțin. Piața drumurilor a fost nenorocită, îmi pare rău că spun asta. Dacă spui că ești drumar, toată lumea te consideră unul care fură, a cheltuit banii statului. Nu ai cum să te duci în piața publică să spui că tu ești oaia albă, ești altfel față de ceilalți drumari. Politicul a influențat foarte mult acest domeniu, pentru că a trasat diverse direcții, s-au direcționat bani, noi am fost direcționați să muncim de către politiceni.

Care este relația dintre asfaltatori și șefii de la Drumuri?
A fost un drum greșit. De aceea, Comisia Europeană nu ne mai crede. Se uită foarte atent la toți banii pe care îi dau. Bineînțeles că au fost și nereguli din partea constructorilor. Nu este o viață  ușoară. Să te duci să bați la toate ușile Ministerului Transporturilor, să discuți cu unul, să vină altul și să nu mai știe ce ai discutat cu celălalt. Este complicat. Acum, munca în teren este cea mai ușoară. Numai că, până să ajungi la munca în teren, ne mănâncă birocrația.

Credeți că trebuie investit mai mult în infrastructura feroviară, ea fiind la pământ?
Eu cred că trebuie investit în egală măsură. O țară de dimensiunea noastră ar trebui să aibă măcar un drum care să lege Vestul cu Estul și Nordul cu Sudul. Pe parte de CFR suntem zero. La drumuri, de 20 de ani s-a mai făcut câte ceva, dar la CFR suntem zero. Chiar citeam, japonezii ajung să ducă viteza trenurilor aproape de 500 de kilometri pe oră. Pe liniile CFR-ului se lucrează să se modernizeze infrastructura, pentru a se putea circula cu 140 la oră. Vă dați seama care-i diferența?

A apărut o problemă recentă, că CNADNR face greu plățile către constructori…
CNADNR este ultima redută. Traseul banilor nu mai este același. Nu mai face parte din Ministerul Transporturilor, este direct în subordinea Departamentului Marilor Proiecte, care este coordonat de Secretariatul General al Guvernului. Mai mult decât atât, Compania nu mai are încasări, pentru că nu  mai are un buget al său care vine din roviniete etc. Și, după, gestionau ei. Că și-au gestionat prost, că și-au gestionat bine, e altă poveste. Bine, dacă puneai pe cineva cu cap, care să nu fure- putea să facă ceva bine. Acum toate se duc în bugetul de stat, la Ministerul de Finanțe. Deci, nu CNADNR face plățile greu acum, ci Ministerul de Finanțe.

„Ne-am umflat, ne-am dezvoltat”

Ce părere aveți de evoluția drumarilor. Mulți din cei care erau lideri, au căzut?
Constructorii români au greșit, noi toți am greșit pentru că ne-am umflat, ne-am dezvoltat foarte repede, având o piață care era  în curs de dezvoltare. Am zis: trebuie să avem drumuri, să avem autostrăzi, deci să avem cu ce să construim. Noi, dacă nu avem continuitate, lucrări, nu putem să mai susținem o firmă. Piața a căzut. Din 2012 până în prezent. Există o limită pe care nu o poți depăși. Noi am depășit-o, toți drumarii au depășit-o. Când depășești acea limită, apar problemele. Ne-au năpădit datoriile, impozitele.

Ce datorii are CNADNR față de drumari?
Sunt bani facturați, dar neachitați de Companie. Tu, ca stat, dai țeapă. Nu plătești banii pentru lucrările făcute, eu de unde să plătesc TVA-ul? Pe de altă parte, nu a înlesnit facilități pe piața bancară. În sensul că băncile ne spun: „Domnule, cum să îți dăm ție bani când CNADNR-ul este falit, guvernele se schimbă, statul se împrumută”. Noi, drumarii, suntem ultimii care putem fi finanțați. CNADNR-ul nu plătește de ani de zile. Firmele străine pot să lucreze și un an fără să încaseze bani, pentru că au bănci în spate. La noi, e sub 5% acoperit din cifra de afaceri. Economiștii firmelor străine au spus: „Domnilor sunteți nebuni”.

Drumul din lux la pușcărie, pavat cu bani publici

Mulți oameni de afaceri din domeniul construirii de drumuri au fost reținuți sau arestați preventiv pentru dare de mită, trafic de influență  sau alte fapte de corupție. Drumul din vilele de milioane de euro în care își duceau traiul și până la pușcărie a fost „pavat” cu bani publici. Astfel, din 2009 și până în prezent, cei care au fost „încoronați ca regi ai asfaltului” au ajuns după gratii sau au fost puși sub acuzare.

Majoritatea au început să aibă probleme cu Justiția după ce au ajuns pe „podiumul” celor mai bogați constructori în domeniu. Printre aceștia se numără: Nelu Iordache, Costel Cășuneanu, Georgică Cornu,  Theodor Berna și, mai recent, Dan Besciu. Toți au intrat în rândul celor mai bogați români. Top 300 Capital arată că au acumulat averi cuprinse între 50 și 140 de milioane de euro.

Dan Besciu

De numele lui Dan Besciu, cel mai recent reținut din categoria regilor asfaltului, se leagă numele companiei Euroconstruct Trading 98 SRL – pe care o are împreună cu Sorin Vulpescu. Ei dețin și celebrul restaurant „Golden Blitz”. Din datele publicate de Top 300 Capital reiese că afaceristul are o avere estimată la 42-45 de milioane de euro.

A fost „abonat” la asfaltări precum autostrăzile A3 și A4 sau bulevarde din Capitală. DIICOT l-a reținut, miercuri, după ce ar fi pus mâna, ilegal, pe mari sume de bani, din fonduri publice ale CFR și CNADNR, destinați lucrărilor de infrastructură feroviară și rutieră.

Georgică Cornu

Dacă în anii trecuți era o prezență constantă în topul celor 300 de milionari, în 2014 Georgică Cornu, patronul de la Izometal și Confort SA, a dispărut din ierarhia bogaților țării. Din 2012, grupul de firme al omului de afaceri a intrat în insolvență, iar averea estimată la 140 de milioane de euro a început să se risipească.

Afaceristul din Timișoara este cercetat într-un dosar de evaziune fiscală de 61 de milioane de lei. Cornu intrase în afaceri cu construcții în anul 2.000, realizând lucrări de infrastructură și la rețele de canalizare și termoficare în mai multe orașe din țară. Între anii 2006 și 2014, el a fost președinte al Camerei de Comert Timișoara.

Theodor Berna  

Unul dintre asfaltatorii care a avut cele mai multe contracte cu statul este Theodor Berna. Administrator al SC Tehnologica Radion SRL București, el a fost arestat preventiv pe data de 19 august pentru evaziune fiscală și spălare de bani.

De la o cifră de afaceri de 100 de milioane de euro, înregistrată acum trei ani, Thenologica Radion a intrat în insolvență. Prejudiciul estimat: 104.940.660 lei (23 milioane euro) rezultat din comiterea infracțiunii de evaziune fiscală și de 353.089.030 lei ( 78,5 milioane euro) din săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, potrivit anchetatorilor. El a fost trimis în judecată iar pe 10 decembrie, magistrații au respins cererea de eliberare făcută de Berna.

Costel Cășuneanu

Considerat unul dintre cei mai bogați regi ai asfaltului, Costel Cășuneanu deține compania PA&CO Internațional. Asfaltatorul, care are o avere estimată la 95-100 de milioane de euro, a început să aibă probleme cu legea în 2009.

Cășuneanu a fost condamnat definitiv cu suspendare, pe 22 aprilie 2013, într-un dosar de corupție în care mai fuseseră cercetați fostul senator PSD Cătălin Voicu, afaceristul Marius Locic și judecătorul de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Florin Costiniu. Cășuneanu a fost acuzat că i-a dat 200.000 de euro lui Voicu, care i-a promis să intervină pe lângă magistrații de la ÎCCJ care judecau un litigiu între SC PA&CO International și CNADNR.

Nelu Iordache

În anul 2012, Nelu Iordache avea o avere de 75 de milioane de euro anul trecut. La acea vreme controla compania Romstrade, care avea zeci de contracte de construire de autostrăzi și drumuri naționale, și compania aeriană Blue Air. După ce a stat opt luni după gratii, acum se află în arest la domiciliu și susține că trăiește din banii soției.

Imperiul lui Iordache a început să se prăbușească după ce procurorii au descoperit că omul de afaceri a deturnat fonduri europene de 31 de milioane de lei, la construcția primului tronson al autostrazii Nădlac-Arad. În mai 2014, Iordache a fost trimis în judecată într-un nou dosar penal: posibile fraude în ceea ce privește construirea Transalpinei.